Ucraina dorește ca prototipul sistemului european antibalistic cu numele de cod „Freyja” să fie gata în prima jumătate a anului viitor. Kievul face presiuni asupra aliaților săi, ca să contribuie la realizarea unei arme capabile să doboare rachetele rusești.

Davyd Aloian, secretar adjunct al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, care supervizează proiectul Freyja, a declarat că un comitet internațional însărcinat cu estimarea costurilor de cercetare și dezvoltare urmează să se reunească pentru prima dată în curând.

„Având în vedere că lucrăm într-un interval de timp atât de strâns, avem un obiectiv ambițios: să avem un MVP (produs minim viabil) gata până în prima jumătate a anului viitor. Este vorba de un prototip care poate demonstra deja primele sale rezultate practice”, a spus Aloian.

România, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia, Marea Britanie și Ucraina vor face parte din coaliție, informează hotnews.ro.

Ucraina este pregătită să furnizeze proiectului Freyja o rampă de lansare și o rachetă interceptoare. Liderul ucrainean speră ca sistemul să devină operațional în decurs de un an.

Freyja reprezintă o încercare de a construi o alternativă mai ieftină la sistemul Patriot, pe care se bazează și multe țări europene. Zelenski a comparat sistemul cu Lego – o asamblare de piese și echipament de către liderii industriei de apărare.

#antibalistic #Europa #rachete #Rusia #sistem

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.