Interconectarea la sistemul românesc de aprovizionare cu gaze, prin gazoductul Iași-Chișinău și la cel european de energie electrică ENTSO-E, a ajutat Republica Moldova să depășească cele mai grave crize energetice, a subliniat secretarul de stat Constantin Borosan, transmite duminică, 19 februarie curent, Radio Chișinău cu referire la Comisia pentru securitate energetică a Adunării Parlamentare Euronest care se desfășoară la Chișinău.

Potrivit secretarului de stat, provocările în sectorul energetic din ultimul an și jumătate arată că trebuie să accelerăm tranziția la energia verde, cu o viteză mai mare, cu mai mult efort, iar Guvernul și Parlamentul R. Moldova sunt angajate în această direcție.

„Moldova a fost nevoită să facă față mai multor crize energetice din octombrie 2021, când a fost prima țară afectată de decizia unilaterală a Gazpromului de limitare a livrărilor de gaze, când procuram gaze dintr-o singură sursă, printr-o singură rută. Dar de atunci, din octombrie 2021 s-a diversificat semnificativ aprovizionare cu gaze a R. Moldova, la fel și de electricitate. Aceasta ne-a arătat nevoia stringentă de interconectare pe ambele direcții și electricitate, și gaze. Investițiile făcute în trecut și deciziile luate atunci ne-au ajutat să depășim crizele cu care ne-am confruntat”.

Constantin Borosan a subliniat că, datorită interconectării la sistemul românesc și european de energie, R. Moldova a reușit să confrunte crizele din acest domeniu, provocare de Rusia prin limitarea livrărilor de gaze și bombardarea infrastructurii ucrainene: „Interconectarea la gazoductul Iași-Chișinău ne-a ajutat să menținem sistem energetic stabil. Un alt exemplu este interconectarea electrică pe care o avem cu România, iar sincronizarea electrică din martie, de asemenea ne-a ajutat la diversificarea resurselor și să menținem stabilitatea sistemului”.

De asemenea, secretarul de stat a apreciat importanța liniei de interconectare cu România, Isaccea-Vulcănești, pentru stabilitatea sistemului energetic și a subliniat că avem nevoie și de alte interconexiuni, în zona de Nord, Bălți-Suceava. Aceasta este o prioritate pentru R. Moldova, este un proiect strategic de interes comun.

„Pentru a ne mișca mai rapid, am convenit cu instituțiile financiare europene cu care cooperează R. Moldova, BEI, BERD, UE, ca fondurile pentru conectare să fie redirecționate pentru construirea acestei conexiuni Bălți-Suceava. Nu avem timp să așteptăm, trebuie să ne mișcăm mai rapid ca să ne fortificăm securitatea noastră energetică. În același timp, în ceea ce privește prelungirea liniei din partea de Sud, Isaccea-Vulcănești, am avansat cu construcția de la Vulcănești la Chișinău, ceea ce va reduce dependența și vulnerabilitatea noastră de compania rusească Inter RAO, din stânga Nistrului, în Transnistria, și care reprezintă un element slab în sistemul nostru electric”.

Adițional, este necesară crearea altor linii de conexiune dintre R. Moldova cu sistemul ucrainean și cu cel din România, care vor contribuie la flexibilitatea sistemului energetic și la securitatea regională, a mai subliniat secretarul de stat Constantin Borosan.

Europarlamentara Rasa Jukneviciene, președinta comisiei pentru securitate energetică a Adunării Parlamentare Euronest, a declarat că invazia rusă în Ucraina a schimbat harta energetică a Europei. Agresiunea rusă a grăbit interconectarea Ucrainei și R. Moldova la sistemul european, în luna martie anul trecut, care a fost un pas foarte important pentru cele două state. În prezent această interconectare permite primirea de curent electric de urgență din UE, când infrastructura Ucrainei este supusă celor mai barbare atacuri rusești.

Europarlamentara din Lituania a subliniat că independența energetică față de Rusia a fost cea mai importantă prioritate a țării sale: „În 2008, când eram în Guvern, în 2008, prioritatea țarii noastre a fost independența energetică, atunci am început proiectul de terminal GNL. Am alertat multe țări asupra pericolului că Rusia folosește energie ca armă. În prezent, UE se mișcă foarte repede pentru a rezolva aceste probleme și suntem dispuși să facem acest lucru împreună cu partenerii est-europeni”.

Parlamentul Republicii Moldova găzduiește până pe 22 februarie cea de-a X-a sesiune ordinară a Adunării Parlamentare Euronest.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.