Cu paşi repezi, Republica Moldova îşi formează generaţia care nu visează la viitor. Unul din 4 tineri din ţara noastră nu munceşte şi nu studiază, scrie Bani.md.

Datele Biroului Național de Statistică arată că numărul tinerilor NEET din Republica Moldova, adică cei care nu sunt angajați, nu urmează cursuri de formare profesională sau educație, a înregistrat o scădere în trimestrul IV al anului 2023. Potrivit raportului, ponderea acestui grup a constituit 28,1%, înregistrând o descreștere de 0,6 puncte procentuale față de trimestrul IV al anului 2022.

Grupurile de tineri NEET se împart astfel: cei care nu sunt angajați, dar urmează un nivel de educație sau cursuri de formare profesională, au constituit 27,9%, cu o creștere de 1,0 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent; cei care fac parte din populația ocupată, dar nu urmează un nivel de educație sau cursuri de formare profesională, au reprezentat 35,1%, în creștere cu 0,1 puncte procentuale; cei care fac parte din populația ocupată și urmează un nivel de educație sau cursuri de formare profesională au constituit 3,0%, în creștere cu 0,3 puncte procentuale.

Numărul total al tinerilor NEET în vârstă de 15-34 ani a fost de 164,5 mii de persoane, cu 31,6 mii de persoane în vârstă de 15-24 ani și 90,2 mii de persoane în vârstă de 15-29 ani. Majoritatea în toate aceste trei grupe de vârstă sunt femeile, cu o pondere de 62,4% în grupa de 15-24 ani, 66,4% în cea de 15-29 ani și 65,6% în cea de 15-34 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În funcție de vârstă, predomină tinerii cu vârste între 30 și 34 de ani, cu o pondere de 45,1%, urmați de cei cu vârste între 25 și 29 de ani, cu o pondere de 35,7%. Rata tinerilor NEET a înregistrat valori în scădere comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, cu 3,1 puncte procentuale în rândul persoanelor cu vârsta de 15-24 ani, cu 1,9 puncte procentuale în rândul tinerilor de 15-29 ani și cu 0,6 puncte procentuale în rândul celor de 15-34 ani. Această tendință descrescătoare este observată și în comparație cu trimestrul III al anului 2023.

Analiza arată că majoritatea tinerilor NEET sunt femei, iar principala categorie este reprezentată de cei care îngrijesc de familie, urmați de cei care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece pentru o perioadă de până la un an. Repartizarea pe vârste și motivele pentru care tinerii nu sunt angajați sau în proces de educație/formare profesională diferă semnificativ în funcție de sex și vârstă.

#Biroul National de Statistica #locuri de munca #Moldova #salarii #tineri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.