Situație incertă în cazul podului de pe strada Mihai Viteazul din capitală, care urma să fie închis de la 1 iulie și până la sfârșitul lunii august. În timp ce responsabilii de la Primăria municipiului Chișinău susțin că așteaptă un răspuns de la întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova”, cei din urmă spun că au comunicat poziția companiei încă în luna iunie curent.

Într-o discuție telefonică, Serghei Tomșa, director interimar al CFM, a declarat pentru bani.md că ”soluția” identificată de autoritățile municipale nu poate fi luată în calcul. A explicat și de ce.

„Primăria a pierdut controlul. Solicită ca să fie amenajată o trecere pe mijlocul stației CFM Visterniceni, ca șoferii să poată ieși de pe strada Petru Rareș la cercul de la Visterniceni, ceea ce noi pe data de 20 iunie am dat răspuns că nu este posibil. Legislația și actele normative interzic ca să fie amenajată o trecere peste stație.

Le-am dat răspuns cu privire la legislația în vigoare și a actelor normative interne a CFM. Am văzut la ședință ce a vorbit acel domn (n.r. șeful-adjunct al Direcției generale mobilitate urbană, Dumitru Ceban, la ședința din 1 iulie curent), dar eu cred că el nu este la curent. Și el tot așteaptă, dar ce așteaptă, eu nu înțeleg nici până acum”, a declarat Serghei Tomșa, directorul interimar al CFM.

Șeful-adjunct al Direcției generale mobilitate urbană, Dumitru Ceban, nu a răspuns la apelurile redacției noastre pentru un comentariu. Într-un mesaj, funcționarul ne-a rugat să luăm legătura cu serviciul de presă al Primăriei. Vasile Chirilescu, într-un apel telefonic, a spus că autoritățile negociază cu CFM și așteaptă un răspuns pozitiv de la întreprindere, întrucât o altă soluție pe moment nu există.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, agentul responsabil de lucrările desfășurate pe podul de pe strada Mihai Viteazul a solicitat ca circulația rutieră pe pod să fie închisă definitiv pentru o perioadă. A fost anunțată perioada de două luni. Municipalitatea, de câteva ori, a spus că așteaptă un răspuns de la Calea Ferată din Moldova.

Podul a intrat în reparație la august 2022, iar pentru lucrări, Primăria Municipiului Chișinău cheltuie circa 108 milioane lei. Suma însă ar putea crește.

VIDEO Podul de la Mihai Viteazul, încă liber pentru circulație. Autoritățile locale caută în continuare o soluție

#CFM #pod #primaria chisinau #strada Mihai Viteazul

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china