Pentru prima oară în istoria înregistrată, precipitațiile au căzut sub formă de ploaie și nu zăpadă pe vârfurile glaciare ale Groenlandei. Temperaturile au crescut dincolo de limita înghețului pentru a treia oară în mai puțin de un deceniu, scrie Digi.24.ro.

Aerul cald care a cuprins insula înghețată a alimentat un episod de ploaie extremă care a aruncat șapte miliarde de tone de apă pe calota de gheață.

A fost cea mai abundentă ploaie pe calota glaciară de când se fac astfel de înregistrări, din 1950, conform Centrului național pentru date privind gheața și zăpada din SUA.

Cantitatea de masă de gheață pierdută duminică a fost de șapte ori mai mare decât media zilnică pentru această perioadă a anului.

Ted Scambos, cercetător la agenția citată, spune că acestea sunt dovezi că Groendlanda se încălzește cu rapiditate.

„Ce vedem acum nu este doar un deceniu ceva mai cald. Este ceva fără precedent”.

Stația meteorologică la care au fost înregistrate datele se află în cel mai înalt punct al calotei glaciare din Groenlanda. Acolo, cercetătorii observă vremea în Arctica și schimbările prin care trece gheața.

Stația studiază și documentează schimbări extreme la nivelul zonei încă din 1989. Jennifer Mercer, care participă la misiune, spune că din cauza ploii abundente, operațiunile la stație vor trebui să se schimbe:

„Acest lucru înseamnă că trebuie să luăm în calcul evenimente meteo cu care nu ne-am mai confruntat până acum în istoria operațiunilor noastre aici. Evenimente meteo precum topirea gheții, vânt puternic și de acum și ploaie, în ultimii zece ani, s-au petrecut în afara spectrului considerat normal. Și pare că ele au loc cu frecvență tot mai mare”, a spus ea.

28 de trilioane de tone de gheață s-au topit în Groenlanda de la mijlocul anilor 1990

În situația în care schimbările climatice provocate de activitatea umană încălzesc planeta, gheața se topește cu rapiditate. Un raport al ONU a concluzionat recent că arderea combustibililor fosili a provocat topirea Groenlandei din ultimele două decenii.

Un articol științific publicat recent în jurnalul Cryosphere a arătat că planeta a pierdut 28 de trilioane de tone de gheață de la mijlocul anilor 1990 și până astăzi, o mare parte din acestea fiind din zona Arcticii, inclusiv Groenlanda.

În iulie, calota glaciară din Groenlanda a trecut prin cel mai dur episod de topire, pierzând peste 8,5 miliarde de tone de masă glaciară într-o singură zi, suficient să ridice nivelul mării în Florida cu cinci centimetri.

În 2019, Groenlanda a pierdut 532 miliarde de tone de gheață. În acel an, o primăvară extrem de caldă și un val de căldură în iulie au dus la topirea suprafeței glaciare. Nivelul oceanului planetar a crescut permanent cu 1,5 milimetri, ca urmare a acestui episod.

#fenomen #ghetari #Groenlanda

Salariile din Moldova au crescut în 2025, dar cifrele arată o diferență uriașă între cei care câștigă cel mai bine și cei care abia trec de 10 mii de lei. Potrivit Biroului Național de Statistică, salariul mediu brut a ajuns la 15 594,5 lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. După taxe, salariul mediu net a fost de 13 226,8 lei.

Cea mai mare medie salarială este în domeniul informațiilor și comunicațiilor: 39 378,6 lei brut pe lună. Asta înseamnă de aproape patru ori mai mult decât câștigă, în medie, un angajat din agricultură, unde salariul a fost de doar 10 168,8 lei.

Și în sectorul financiar salariile sunt mult peste medie. Angajații din activitățile financiare și de asigurări au avut un câștig mediu de 27 681,7 lei, iar cei din sectorul energetic – 23 954,9 lei.

La coada clasamentului se află agricultura, cu 10 168,8 lei, cazarea și alimentația publică – 10 288,1 lei, și arta, recreerea și agrementul – 11 405,3 lei. Diferența dintre salariul mediu din informații și comunicații și cel din agricultură ajunge astfel la peste 29 de mii de lei pe lună.

Capitala trage puternic media națională în sus. În Chișinău, salariul mediu brut a fost de 18 707,8 lei, cu 20% peste media națională. În schimb, în Briceni media a fost de 10 773,2 lei, în Nisporeni – 10 984,9 lei, iar în Rîșcani – 11 211,4 lei.

Nici între femei și bărbați lucrurile nu stau la fel. Femeile au câștigat, în medie, 14 360 de lei brut, cu 2 615 lei mai puțin decât bărbații, al căror salariu mediu a fost de 16 975 de lei. Diferența este de 15,4%.

În sectorul real, salariile sunt, de asemenea, mai mari decât în cel bugetar: 16 279,4 lei, față de 13 341,7 lei. Diferența ajunge la 22%.

În total, la sfârșitul lui 2025, Moldova avea 763,2 mii de salariați, cu 22,3 mii mai mulți decât cu un an înainte. Numărul mediu al angajaților a fost de 652,3 mii de persoane.