Premierul slovac Robert Fico a amenințat sâmbătă că va opri exporturile de electricitate către Ucraina dacă în două zile Kievul nu ia măsuri pentru reluarea transporturilor de petrol rusesc către Slovacia prin conducta Drujba, transmite Reuters, citat de Agerpres.ro.

Ungaria și Slovacia, singurele țări din Uniunea Europeană ale căror rafinării mai utilizează petrol rusesc transportat prin conducta Drujba, încearcă să își asigure aprovizionarea cu țiței după ce livrările au fost oprite pe 27 ianuarie, în urma a ceea ce Ucraina a spus că a fost un atac cu drone rusești care a deteriorat infrastructura conductei Drujba.

Slovacia este și un furnizor european major de electricitate pentru Ucraina, care are nevoie de energie după ce atacurile rusești i-au avariat rețeaua. Experții spun că luna trecută Slovacia a fost responsabilă pentru 18% din importurile de electricitate ale Ucrainei.

”Dacă livrările de petrol către Slovacia nu sunt reluate luni, vor cere companiei SEPS să oprească aprovizionarea cu electricitate a Ucrainei”, a spus Fico într-o postare pe platforma X.

Ucraina a propus rute alternative de tranzit pentru a livra petrol către Europa, în timp ce sunt reparate conductele în regim de urgență. Într-un document analizat de Reuters, misiunea Ucrainei în UE a propus livrări prin sistemul țării de transport al petrolului sau pe o rută maritimă, inclusiv prin conducta Odesa-Brody.

”Ucraina reiterează disponibilitatea sa continuă pentru a asigura transportul petrolului în cadrul legal disponibil”, se arată în document.

Ungaria și Slovacia au acuzat Ucraina că amână reluarea livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba din motive politice, iar miercuri au anunțat oprirea exporturilor de motorină către Ucraina.

Potrivit firmei de consultanță ExPro, cu sediul la Kiev, Ungaria și Slovacia au furnizat 68% din energia electrică importată de Ucraina în această lună. De asemenea, Ungaria este responsabil pentru aproximativ o treime din importurile de gaze ale Ucrainei, potrivit operatorului de tranzit din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energie #Robert Fico #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.