Ex-vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, vicepreședinte al Platformei Demnitate și Adevăr, cere demisia ministrului Economiei, Sergiu Gaibu. Alexandru Slusari acuză ministerul Economiei de „luptă cu producătorii autohtoni” și susține că sub paravanul unui proiect „a inițiat anularea normei legale, care prevede prezența obligatorie pe rafturi a cel puțin 50% de produse agroalimentare autohtone”

„Ministerul Economiei a inițiat anularea normei legale, care prevede prezența obligatorie pe rafturi a cel puțin 50% de produse agroalimentare autohtone. Acest lucru se întâmplă în situația când pentru 11 luni ale anului 2021 avem cifra antirecord al deficitului balanței comerciale de 3,6 miliarde de dolari. Adică, cu această sumă uriașă importul depășește exportul. Când industria alimentară nu a primit niciun bănuț de compensare la creșterea exponențială a tarifului la gaz, spre deosebire de țările UE și Ucraina. Am ajuns să vedem cum Ministerul Economiei al Moldovei se luptă cu producătorii autohtoni! De remarcat că ministerul probabil conștientizează că procedează urât și încearcă să anuleze facilitatea pentru ramura agroalimentară în formă foarte perfidă și camuflată la maxim. Totul se face sub paravanul unui proiect, care conceptual reabilitează legea Platformei DA cu plafonarea apetiturilor supermarketurilor și facilitarea accesului pe rafturi a producătorilor autohtoni.

Da-da, stimați cetățeni, este vorba de acea lege, nepromulgată de doamna Președinte 9 luni în urmă sub presiunea magnaților din comerț. Iată acum Ministerul economiei vine cu un proiect teoretic similar, întrucât nu poate ignora faptul și argumentul nostru, precum că limitarea intereselor magazinelor mari corespunde perfect Directivei Parlamentului European din 17 aprilie 2019 privind combaterea practicilor comerciale neloiale și nu contravine Acordului de Asociere, așa cum insista nu știu de ce doamna Sandu. Doar că există două probleme ascunse în cadrul acestui proces.

În primul rând, proiectul propus conține mai multe capcane cu formulări ambigue și dacă rămâne în redacția propusă, o să lase supermarketurilor o marjă largă de manevre pentru discriminarea continuă a furnizorilor agroalimentari. În plus , la final, prin ultima propoziția se propune abrogarea normei cu minimum 50 % pentru producători autohtoni. Bravo, Ministerul Economiei! Probabil, modelul economic al guvernării este axat în continuare pe importuri și urmărește scopuri de scurtă durată, legate de încasări mai mari în buget de la import. Mare treabă că industria autohtonă agroalimentară falimentează sub presiunea businessului din alte țări, care este puternic susținut de statele lor. Că este riscul enorm ca zeci de mii de oameni să rămână șomeri și să suplinească în curând diaspora noastră. Nu înțeleg pentru ce Moldova are nevoie de așa ministru, care nu este capabil să privească cu doi pași înainte și nu are verticalitate pentru promovarea intereselor producătorilor autohtoni”, a scris Slusari pe paina sa de facebook.

În replică, pentru www.unimedia.md, ministrul dezminte informațiile. „La 16.11.2021, Ministerul Economiei a publicat anunțul privind inițierea procesului de elaborare a proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior.

Inițierea elaborării proiectului este dictată de solicitările parvenite din partea asociațiilor de profil (producători/procesatori dar și a comercianților), privind eliminarea practicilor neloiale din comerțul interior. Astfel, Ministerul Economiei a inițiat transpunerea Directivei 2019/633 în cadrul normativ intern, care face parte din aquis-ul comunitar pe această dimensiune de interes.

Directiva se bazează pe dezideratul abordării inclusive și echidistante a subiectului ce ține de protecția participanților la comerțul interior împotriva practicilor comerciale neloiale. Ministerul Economiei a organizat platforme de dialog multiple între părțile interesate și a discutat toate propunerile parvenite din partea tuturor grupurilor de interes. Proiectul de lege este elaborat ținându-se cont de propunerile susținute de majoritatea agenților economici discutate și analizate pe larg, de acordurile internaționale la care Republica Moldova face parte, principiile Organizației Mondiale a Comerțului, principiile de echidistanță și proporționalitate, prezervarea principiilor de piață și competiție liberă.

Atât Asociațiile de business, cât și Camera de Comerț și Industrie și Ministerul Economiei recunosc importanța relațiilor economice internaționale, importanța asigurării parteneriatelor durabile cu țările vecine, țările UE și țările membre ale Organizației Mondiale a Comerțului. Este important ca Republica Moldova să respecte angajamentele internaționale și să nu pună sub risc aceste relații, fără de care este imposibilă creșterea economică și socială a țării. Este incontestabil faptul că acele norme care contravin acordurilor internaționale, dar și bunelor practici trebuie să fie eliminate din cadrul normativ național.

Drept consecință este imperativă eliminarea normei ce contravine Art. III (paragraful 4) din GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț) al Organizației Mondiale a Comerțului care stabilește: Produselor de pe teritoriul oricărei părți contractante importate pe teritoriul oricărei alte părți contractante li se va acorda un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat produselor similare de origine națională în ceea ce privește toate legile, reglementările și cerințele care afectează vânzarea lor internă, oferirea spre vânzare, cumpărare, transport, distribuție sau utilizare….”, susține instituția.

Alexandru Slusari, crede însă că ministrul Gaibu premeditat se ascunde după angajamentele internaționale, ignorând realitatea economică în țara.

”În primul rând, domnul ministru vorbește semi adevărul, când face trimiterea la normele Organizației Mondiale de Comerț. Acordul de la Marakesh din 15 aprilie 1994 prevede un șir de derogări de la principiul nediscriminării importului. Se permite autorizarea ţărilor în curs de dezvoltare de a promova măsuri de politică comercială cu caracter protecţionist pentru apărarea economiei naţionale, şi în special a industriei, de concurenţa puternică a ţărilor dezvoltate. Se admit temporar restricții cantitative (sau alte măsuri netarifare cu efecte similare) în relaţiile comerciale dintre părţile contractante la importul unor produse care ar pereclita producția internă sau scopul dea a contribui la echilibrarea balanței de plăți.

Oare nu avem noi problema cu balanța de plată cu anti record negativ de 3,6 miliarde de dolari? Oare nu este periclitată industria noastră alimentară, când în fiecare tonă de carne sau de lapte, importate din țările dezvoltate, ponderea subvențiilor de stat este aproximativ 40 % ?

Agricultura și industria alimentară asigură aproximativ 60 % de locuri de muncă din țara, ținând cont și de gospodăriile țărănești individuale. Față de ei domnul ministru nu are angajamente ? Față de satele noastre, unde ramura agroalimentară rămâne principalul pilon economic, nu aveți niște obligațiuni ?

Însă ministrul economiei, în loc să demonstreze perseverența, verticalitatea și patriotism și să folosească prevederile acordurilor internaționale în beneficiul producătorilor autohtoni, preferă să rămână la cheremul importatorilor. În loc să convingă alături de alți miniștrii pe partenerii externi că măsurile temporare de protejare a unor sectoare ale economiei sunt vitale pentru supraviețuirea socială a Moldovei , ministru în mod ultimativ spune asociațiilor producătorilor că legea cu 50 % va fi anulată și acest subiect nici nu se discută.

Domnule ministru, plecați mai repede ! Sunt sigur că undeva în cadrul unei asociației importatorilor deja este pregătit un loc călduț pentru dumneavoastră”, a mai precizat Alexandr Slusari pe contul său de Facebook.

#Alexandru Slusari #Sergiu Gaibu

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.