TransOil a primit vineri, 3 mai, licență pentru a import circa 70.000 de tone de floarea soarelui, susține Alexandr Slusari. Conform lui, autorizația s-ar fi oferit după-amiază, comisia specializată fiind convocată online.

„Am prezis acest lucru două săptămâni în urmă și mă tem că nu este ultima decizie privind permisiune a importului. Cei, care au distrus în toamna 2023 cu prețuri derizorii sute de fermierii autohtoni și oricum nu au făcut stocuri suficiente pentru fabricile de procesare, acum vor importa materia primă la prețuri mai scumpe de la traideri străini.

Cei de la Ministerul Agriculturii, care ar trebui să intervină cu mecanismul de licențiere încă în primăvară 2023 sincron cu România și Bulgaria și care au permis dezastru pe piața internă și falimentarea agricultorilor mici, azi au acceptat importul”, scrie Slusari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul Agriculturii nu a anunțat oficial despre decizie până la momentul publicării știrii. Redacția Realitatea a solicitat autorității să confirme sau să infirme informația.

Anterior, Ministerul anunța că importul de răsărită se va permite doar dacă nu vor exista stocuri în țară. Autoritatea a fost dur criticată de producătorii de cereale, după ce fabrica de ulei „Floarea Soarelui” din Bălți și-a suspendat activitatea la începutul lunii aprilie. Urmare a deciziei, circa 1000 de persoane au rămas în șomaj tehnic. Se invoca faptul că întreprinderea nu ar stocuri de răsărită, însă autoritățile au calificat informațiile drept „speculații”. Ulterior, la MAIA au avut loc mai multe discuții între procesatori și agricultori pe marginea subiectului.

(UPDATE, ora 16:00)

Daniela Turculeț, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Agriculturii, a comunicat redacției Realitatea că licențele vor fi eliberate marți, 7 mai. Decizia a fost luată pentru că în țară au fost epuizate stocurile de floarea-soarelui.

MAIA, despre licența pentru TransOil: Când se eliberează și cât va fi valabilă

#Alexandru Slusari #import #licenta #răsărită #Transoil

Stocurile de securitate ale Republicii Moldova nu pot fi folosite pentru a reduce temporar prețul gazelor, deoarece acestea reprezintă rezerva strategică a țării pentru situații de criză. Precizarea a fost făcută de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, după ce președintele interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a propus utilizarea acestor volume pentru a diminua impactul scumpirii gazelor asupra consumatorilor.

Dorin Junghietu a explicat că stocurile de securitate sunt destinate situațiilor în care aprovizionarea cu gaze este grav perturbată sau când temperaturile extrem de scăzute duc la un consum foarte mare. Acestea nu trebuie confundate cu stocurile comerciale constituite de furnizori, care au tocmai rolul de a ajuta la gestionarea unor creșteri bruște ale prețurilor.

„Este important să explicăm clar de ce stocurile de gaze nu pot fi folosite ca niște volume comerciale obișnuite, căci stocurile de securitate nu sunt pentru a avea gaze un pic mai ieftine, ci ca să avem gaze în general, în cazuri excepționale”, a explicat Dorin Junghietu.

Potrivit ministrului, o simplă creștere a prețului gazelor, chiar dacă afectează consumatorii și economia, nu înseamnă automat că există o situație excepțională în sectorul gazelor. Legislația stabilește criterii clare pentru declararea unei astfel de situații, printre care reducerea importurilor cu peste 20% față de necesar sau temperaturi extrem de scăzute timp de șapte zile consecutive, care provoacă un consum excesiv.

Chiar și în cazul unei situații excepționale, stocurile de securitate nu sunt eliberate automat. Mai întâi trebuie utilizate soluțiile disponibile pe piață, iar decizia privind folosirea rezervei strategice aparține autorității competente pentru gestionarea situațiilor de criză. Ministerul Energiei monitorizează și evaluează permanent situația, însă nu poate decide de unul singur nici declararea unei situații excepționale, nici eliberarea stocurilor.

În prezent, rezerva de securitate pentru sezonul rece 2026–2027 este stabilită la 56,3 milioane de metri cubi, echivalentul a aproximativ zece zile de consum în perioada de iarnă. Republica Moldova nu dispune de propriile capacități de stocare, iar rezerva strategică este păstrată în depozite din România, Ucraina și alte state europene.

Junghietu susține că faptul că gazele din rezervă au fost cumpărate anterior la un preț mai mic nu schimbă destinația acestora. Folosirea lor pentru a reduce temporar costurile ar însemna că rezerva ar trebui refăcută ulterior, iar într-o eventuală criză gazele ar putea fi mai scumpe, mai greu de procurat sau de transportat.

„Faptul că aceste gaze au fost cumpărate anterior la un preț mai mic nu le schimbă destinația. Folosirea lor acum ar putea reduce temporar costul unor achiziții, dar nu ar elimina costurile. Rezerva ar trebui refăcută ulterior, posibil la prețuri mai mari”, a menționat ministrul.

Amintim că, de la 1 septembrie, consumatorii casnici din Republica Moldova achită 20,30 lei pentru un metru cub de gaze naturale, cu TVA inclus. Tariful a crescut cu aproximativ 41%.