Procurorul general al Republicii Moldova va fi ales în baza votului majorității membrilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Un PROIECT de lege care prevede excluderea obligativității punctajelor a fost votat, în prima lectură, de 57 de deputați. Menționăm că la votarea în plen, trei parlamentari s-au abținut de la vot. Este vorba de deputații PAS, Sergiu Lazarencu și Olesea Stamate, dar și deputatul independent Gaik Vartanean.

Prin urmare, candidații la funcția de procuror general vor fi evaluați de către fiecare membru al Consiliului Superior al Procurorilor în funcție de pregătirea și abilitățile profesionale, de integritatea și alte calități personale ale candidaților. Candidatul care va acumula cel mai mare număr de voturi, dar nu mai puțin de jumătate din numărul membrilor prezenți în cadrul unei ședințe cu cvorum, va fi propus Președintelui Republicii Moldova pentru a fi numit în funcția de procuror general. În cazul în care niciun candidat nu va acumula numărul necesar de voturi, va fi organizat un concurs repetat.

„Desemnarea câștigătorului la funcția de procuror general prin votul membrilor CSP va fi cea mai democratică și corectă modalitate de selecție. Aspectul privind evaluarea și desemnarea câștigătorului concursului este lăsată la discreția Consiliului Superior al Procurorului, care, prin regulament, aprobă modul de desfășurare a concursului”, a menționat deputatul Igor Chiriac, autorul proiectului de lege.

În prezent, procurorul general este desemnat în baza punctajului acordat de fiecare membru CSP. Proiectul de lege, prin care se modifică procedura de stabilire a candidaților la funcția de procuror general, va fi propus spre adoptare în a doua lectură în plenul Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim între timp că Republica Moldova va avea în curând un nou procuror general, funcție deținută în prezent de Ion Munteanu. Noii membri ai CSP urmează să spună „STOP CONCURS” în ziua de vineri, 29 decembrie curent, și să anunțe un câștigător.

VIDEO Moldova, tot mai aproape să aibă un Procuror General. Ce decizie au luat astăzi membrii CSP

#competente #CSP #procuror general

În toată Germania au loc greve școlare pentru a protesta la adresa posibilei reintroduceri a serviciului militar obligatoriu. Unul dintre organizatorii grevei, Bela Breitner, din cadrul mișcării „Greva școlară împotriva serviciului militar obligatoriu”, a declarat că guvernul federal „are intenția serioasă de a reintroduce treptat serviciul militar obligatoriu”, scrie BBC, transmite Digi24.

La una dintre manifestațiile din Hamburg, protestatarii au fluturat steaguri și au afișat pancarte pe care scria „Nu vom participa la războaiele voastre” .

Cancelarul german Friedrich Merz a făcut din consolidarea armatei germane o prioritate în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

O nouă lege care introduce serviciul militar voluntar a intrat în vigoare în ianuarie, cu scopul de a recruta voluntari pentru a crește numărul soldaților.

Cu toate acestea, dacă situația de securitate se agravează sau dacă se prezintă prea puțini voluntari, Parlamentul Germaniei, Bundestagul, ar putea lua în considerare o formă de serviciu militar obligatoriu.

Chestionarul obligatoriu pentru bărbați și voluntar pentru femei

Conform legii, tuturor tinerilor de 18 ani din Germania li se trimite un chestionar prin care sunt întrebați dacă sunt interesați și dispuși să se înroleze în forțele armate. Unul dintre protestatari, Elias Bernhard, în vârstă de 16 ani, din Hamburg, a declarat că răspunsurile la chestionare „arată că tinerii nu doresc să se alăture Bundeswehr-ului [forțele armate ale Germaniei]”.

„De aceea sunt astăzi în stradă. De aceea suntem hotărâți să continuăm greva până când serviciul militar obligatoriu va fi eliminat din discuție. Vom continua.”

Chestionarul este obligatoriu pentru bărbați și voluntar pentru femei. Toți bărbații în vârstă de 18 ani vor trebui să se prezinte la un examen medical pentru a li se evalua aptitudinea fizică în vederea unui eventual serviciu militar.

Organizatorii protestelor afirmă că declanșatorul a fost faptul că unor tineri de 18 ani din orașele Kiel și Flensburg, din nordul Germaniei, li s-au trimis invitații oficiale pentru examene medicale, chiar dacă aceștia nu și-au exprimat niciun interes în a se înrola în armată în formularele de înregistrare. Grupul afirmă că sunt planificate peste o sută de demonstrații în toată Germania, inclusiv în Kiel, Hamburg, Berlin și Frankfurt.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a declarat pentru BBC că, potrivit legii, obligația de a se supune unui examen medical se aplică „tuturor bărbaților supuși serviciului militar care s-au născut după 31 decembrie 2007”.

Aceasta se aplică și persoanelor care au declarat că nu sunt interesate de serviciul militar obligatoriu. Purtătorul de cuvânt a precizat că, începând din iulie, aproximativ 1.000 de bărbați în vârstă de 18 ani, care nu au manifestat niciun interes față de armată, au fost supuși examenului medical. În timpul Războiului Rece, Germania, la fel ca multe alte țări europene, avea o armată numeroasă. Însă și-a redus forțele armate în anii 1990, după căderea Cortinei de Fier.

Merkel a desființat serviciul militar obligatoriu

Fosta cancelară a Germaniei, Angela Merkel, a desființat serviciul militar obligatoriu în 2011. Însă acum, în fața amenințărilor percepute din partea Rusiei și a presiunii puternice exercitate de aliatul tradițional al Germaniei, SUA, Merz s-a angajat să transforme Bundeswehr-ul în cea mai puternică armată convențională din Europa.

În prezent, Bundeswehrul numără aproximativ 186.700 de militari. Până la începutul anilor 2030, Germania dorește să crească acest număr la 260.000, la care se vor adăuga aproximativ 200.000 de rezerviști, pentru a îndeplini noile obiective ale NATO privind efectivele militare și pentru a consolida apărarea Germaniei.