Socialiștii își apără tovarășul! Acuză Procuratura că ar fi „bâtă politică” după ce Țîrdea este în vizorul procurorilor

Partidul Socialiștilor acuză Procuratura Generală că ar fi folosită ca o „bâtă politică pentru a-i suprima pe toți cei cu opinii diferite și, în primul rând, opoziția parlamentară”. Cu o asemenea declarație a venit astăzi, 18 octombrie, PSRM, după ce ieri, 17 octombrie, deputatul socialist, Bogdad Țîrdea, a fost citat la Procuratura Anticorupție, figurând într-un dosar de îmbogățire ilicită.

Socialiștii văd în acest dosar pornit de Procuratura Anticorupție „o comandă politică a Maiei Sandu”.

„Regimul Maiei Sandu continuă să folosească Procuratura Generală ca o “bâtă politică” pentru a-i suprima pe toți cei cu opinii diferite și, în primul rând, cea mai importantă forță de opoziție – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Pe fondul agravării crizei economice, energetice, sociale, a creșterii prețurilor și tarifelor, guvernarea urmărește politicienii de opoziție sub pretexte inventate. Îl urmăresc pe Bogdan Țîrdea, deputat din opoziția parlamentară, care timp de mulți ani a criticat și deconspirat numeroase episoade de corupție, furtul miliardelor, „prihvatizarea” proprietății statului, finanțarea ilegală a partidului PAS și a unor deputați și miniștri de către alte state și fonduri străine, a scos la iveală scheme de corupție ale oligarhilor. Este singurul deputat care a fost verificat de două ori de către Autoritatea Națională de Integritate (în 2016 și în 2020-2022). Și în ambele cazuri, ANI nu a găsit nici o încălcare în averea sa, venituri și cheltuieli”, se arată în declarația PSRM.

Partidul Socialiștilor insistă pe „stoparea persecutării lui Bogdad Țîrdea” și îndeamnă guvernarea să înceteze „cu represiunile împotriva opoziției, ci să se concentreze pe îndeplinirea promisiunilor sale electorale: creșterea nivelului de trai al cetățenilor, combaterea criminalității și corupției, restabilirea imaginii Republicii Moldova în ochii partenerilor săi externi atât în Vest, cât și în Est”.

Amintim că, la 17 octombrie, deputatul PSRM, Bogdad Țîrdea, a fost citat la Procuratura Anticorupție, pentru a i se comunica despre dosarul penal intentat pe numele acestuia privind presupusa îmbogățire ilicită.

Anterior, pe numele lui Bogdad Țîrdea a fost depusă o sesizare la Autoritatea Națională de Integritate pentru o pretinsă îmbogățire ilicită. În luna iunie, ANI a încetat procedura de control al averii și intereselor personale în privința deputatului socialist Bogdad Țîrdea din considerentul că „nu a fost depistată nicio diferență substanțială între averea și cheltuielile declarate de parlamentar”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bogdan Tirdea #Procuratura Generala #PSRM

În ciuda dovezilor clare că plasticul inundă oceanele şi plajele şi se descompune în microplastic care intră în corpurile noastre, oamenii continuă să producă cantităţi din ce în ce mai mari, asftel că poluarea globală cu plastic va ajunge la 280 de milioane de tone pe an în 2040, adică echivalentul unei basculante în fiecare secundă, transmite G4media.ro.

Aceasta este una dintre statisticile alarmante din raportul „Breaking the Plastic Wave 2025”, realizat de Pew Charitable Trusts împreună cu ICF International. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare a poluării cu plastic şi a efectului acesteia asupra sănătăţii umane şi a mediului.

În luna august, discuţiile pentru elaborarea unui tratat internaţional care să limiteze poluarea cu plastic au eşuat, deoarece principalii producători au blocat propunerile de limitare a cantităţii de plastic nou. Între timp, ratele de reciclare au rămas scăzute.

Spre deosebire de alte rapoarte, ultimul include atât materialele plastice destinate consumatorilor, cum ar fi ambalajele, care ajung în sistemele de deşeuri solide cât şi materialele plastice „ascunse”, inclusiv cele utilizate în sectoarele construcţiilor, agriculturii şi transporturilor.

Autorii raportului avertizează că dacă lumea continuă pe traiectoria actuală, perspectivele pentru 2040 sunt sumbre.

Producţia globală de materiale plastice noi este preconizată să crească cu 52%, de două ori mai mult decât sistemele de gestionare a deşeurilor. Se aşteaptă ca emisiile de gaze cu efect de seră care au legătură cu plasticului să crească cu 58%, până la 4,2 gigatone de echivalent CO2 pe an – suficient încât dacă producţia de plastic ar fi o ţară, ar fi în prezent al treilea cel mai mare emitent de CO2. La rădăcina problemei se află faptul că materialele plastice sunt derivate în mare parte din combustibili fosili.

Analiştii de la Pew Charitable Trusts au evaluat, de asemenea, impactul global asupra sănătăţii asociat cu fabricarea şi eliminarea plasticului (cu excepţia microplasticelor) şi poluarea aferentă.

Autorii estimează că populaţia lumii va pierde 5,6 milioane de ani de viaţă sănătoasă în 2025 şi 9,8 milioane de ani în 2040. Producţia primară de plastic este responsabilă pentru cea mai mare parte a acestei pierderi, prin legături cu cancerele şi bolile respiratorii.

În scenariul ideal al celor de la Pew, subvenţiile pentru producţia de plastic ar fi eliminate, iar colectarea deşeurilor ar fi extinsă considerabil. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, aproape 100% din ambalajele de consum ar putea fi colectate, iar ratele de reciclare s-ar putea dubla. Însă chiar şi în condiţii perfecte, autorii raportului recunosc că microplasticele ar fi mult mai greu de controlat.

Principalele surse de microplastice sunt praful de anvelope al vehiculelor, vopseaua şi produsele legate de agricultură – de exemplu, îngrăşămintele vândute în capsule de plastic care se dizolvă în sol şi foliile de plastic folosite pentru compost. Există puţine înlocuitori simpli pentru aceste materiale.

Printre recomandările celor de la Pew se numără reducerea producţiei generale de plastic, utilizarea de substanţe chimice mai sigure şi luarea de măsuri specifice pentru a reduce împrăştierea microplasticelor.

Ţările şi comunităţile au deja la dispoziţie instrumente pentru a reduce drastic fabricarea şi utilizarea materialelor plastice. Acestea ar putea impune un design mai bun al produselor şi ambalajelor şi ar putea investi în infrastructură pentru a sprijini reutilizarea.