Aproximativ 50% din prețul benzinei vândute la pompă în Republica Moldova reprezintă taxe, în special accize și TVA, susține deputatul Ion Chicu. Declarația a fost făcută în cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei, transmite Bani.md

Potrivit fostului premier, în structura prețului final al carburanților statul încasează o parte semnificativă prin impozite aplicate fiecărui litru de combustibil.

„Vreau ca cetățenii noștri să știe că în fiecare litru de benzină aproape 50% reprezintă taxe. Dacă vorbim despre un preț la pompă de 22–23 de lei, acciza pe litru este de aproximativ 7,10 lei. La aceasta se aplică TVA inclusiv pe acciză, ceea ce duce suma la aproximativ 8,50 lei, iar ulterior se aplică TVA și pe costul benzinei”, a explicat Chicu.

Deputatul a menționat că, după adunarea tuturor taxelor incluse în prețul final, aproximativ 11 lei din fiecare litru de benzină ajung la bugetul statului, în funcție de costul de import al carburanților.

În opinia sa, Guvernul are spațiu de intervenție pentru a atenua impactul scumpirilor, mai ales în cazul motorinei utilizate în agricultură.

„Are sau nu Guvernul marjă de intervenție? Eu cred că are. Dar acum vorbim mai ales despre motorină, pentru că suntem în pragul lucrărilor agricole de primăvară”, a spus deputatul.

Chicu a subliniat că agricultorii se confruntă deja cu dificultăți, iar mulți dintre ei nu au finalizat încă recoltarea culturilor din anul trecut, inclusiv porumbul, din cauza condițiilor climaterice.

În acest context, el consideră că fermierii au nevoie urgent de claritate privind costul motorinei pentru campania de primăvară.

Ca soluție, deputatul a propus un mecanism clar de rambursare a accizei pentru motorina utilizată în agricultură, astfel încât fermierii să poată recupera o parte din costuri.

„Dacă ai procurat 10 tone de motorină, să știi că acciza îți este rambursată. Trebuie adoptată rapid o lege, astfel încât agricultorii să știe că pot conta pe acești bani”, a declarat Chicu.

Potrivit acestuia, un asemenea mecanism ar oferi predictibilitate sectorului agricol și ar permite fermierilor să obțină mai ușor finanțare de la bănci sau alți creditori.

Deputatul a mai menționat că mai multe state europene aplică deja diverse măsuri pentru a sprijini sectorul agricol, inclusiv plafonarea prețurilor la combustibil sau subvenționarea acestuia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#carburanti #combustibil #taxe

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.