Mihăiță Sadîca, șoferul lui ÎPS Teodosie de la Arhiepiscopia Tomisului, se războiește cu poliția, după ce a mașina condusă de el, în care se afla Arhiepiscopul Tomisului, a fost surprinsă circulând cu 235 km/h, scrie presa din România.

O mașină Mercedes, care îl transporta pe ÎPS Teodosie, a încercat să stabilească un nou record de viteză pe A2. Arheipiscopului Tomisului se grăbea să ajungă la maslu, așa că șoferul de 28 de ani a apăsat cam tare pedala de accelerație și s-a ales cu permisul suspendat pentru 120 de zile și o amendă de 2.900 de lei românești (peste 11,3 mii de lei moldovenești).

ÎPS Teodosie nu s-a uitat la kilometraj: ”Poate a fost un trucaj”

Întâmplarea a avut loc în urmă cu exact un an, iar ÎPS Teodosie avea să comenteze că nu e convins că viteza înregistrată de radar este cea corectă.

„Eu nu știu, nu mă uit la kilometraj. Nici nu știu că a fost așa. A putut să fie un trucaj. Eu trebuia să ajung la un maslu. I-am zis să țină ritmul să ajungem la maslu. Probabil că a mers cu 235km/h, dacă mașina a dus”, a declarat Teodosie, într-o conferință de presă.

Șoferul lui Teodosie, în urmă cu un an: ”Am greșit, plătesc și mă supun legilor”

Șoferul mașinii se numește Mihăiță Sadîca, este din Tulcea. El avea să declare, în presa locală, că nu este angajatul lui Teodosie și că îl transporta pe oficialul Bisericii Ortodoxe printr-o conjunctură.

„Cât nu am permis voi sta mai des la rugăciune. Totul este rânduit de Dumnezeu. Am greşit, plătesc şi mă supun legilor ţării. Am fost neatent şi am călcat pedala de acceleraţie mai mult decât trebuie. În prezent sunt angajat la societatea mea de agricultură, iar la Constanţa mai vin pentru rugăciuni şi dezlegări, ceea ce face Înalt Prea Sfinţitul de aici. Nu sunt şoferul angajat al IPS Teodosie, a fost doar o conjunctură şi, din câte ştiu eu, dânsul nu are şoferi. Nu sunt nici angajat al Arhiepiscopiei. Vin aici pentru liniştea sufletească, iar IPS are dezlegările speciale arhiereşti pe care le face. Nu este o obişnuinţă să fiu cu Înalt Prea Sfinţitul la volan”, declara Mihăiță Sadîca.

Până la urmă, Mihăiță Sadîcă a dat poliția în judecată

Deși părea să-și recunoască greșeala, Mihăiță s-a răzgândit destul de repede și a dat poliția în judecată, solicitând anularea procesului verbal care l-a lăsat fără permis și cu o gaură importantă în buget.

Pe rolul instanțelor sunt înregistrate două acțiuni, având ca obiect ”plângere contravențională”, cu referire directă la procesul verbal încheiat în data de 3 august 2022: unul în care intimați sunt IPJ Constanța și Brigada de Poliție Autostrăzi, iar în celălalt doar IGPR – biroul de poliție A2.

Ambele litigii se desfășoară la Judecătoria Fetești, în condițiile în care contravenția a fost înregistrată la Km 139, pe Autostrada Soarelui (în dreptul localității Fetești).

Șoferul lui Teodosie are amenzi de circulație în mai multe județe

Mihăiță Sădîcă mai are amenzi contestate, atât în Olt, cât și în Constanța sau Tulcea. Acestea sunt în diverse stadii, însă cele care s-au finalizat au fost pierdute de șoferul vitezoman.

Contestarea unui proces verbal de contravenție, în cazul șoferilor care se aleg cu permisul suspendat, le conferă acestora dreptul de a conduce până când hotărârea instanței devine definitivă. Acest lucru poate dura și câțiva ani, așa că mulți conducători auto apelează la justiție doar pentru a mai trage de timp.

În cazul de față, Mihăiță Sadîcă așteaptă o primă decizie în această toamnă, însă are posibilitatea să o atace cu apel.

Mihaiță Sadîcă a vrut să fie primar în Tulcea

Mihăiță Sadîcă și-a încercat norocul și în politică. În 2020, el a candidat la primăria municipiului Tulcea din partea PPU. La vremea respectivă, el se caracteriza ca ”fiul unor oameni simpli și muncitori, (…) botezat în cinstea Sf Arh Mihail care, potrivit Noului Testament, conduce armatele lui Dumnezeu împotriva forțelor lui Satana”.

De asemenea, el a menționat că este de profesie inginer agronom, că are propria afacere, însă a simțit că e timpul să devină ”o persoană spirituală”, așa că a decis să urmeze și cursurile facultății de Teologie.

În declarația de avere depusă cu această ocazie, Mihăiță Sadîcă nu dispunea de niciun venit, nu avea proprietăți, conturi bancare și nici datorii. De asemenea, în anul 2020 el nu deținea un autoturism, cu atât mai puțin un Mercedes.

#arhiepiscop #judecată #Mercedes #politia #Romania #sofer

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.