Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Occidentul vrea să extindă conflictul din Ucraina în regiunea Asia-Pacific, a relatat presa de stat rusă, citând comentarii făcute luni la un forum de apărare de la Beijing.

Luând cuvântul la Forumul Xiangshan, cel mai mare eveniment de diplomaţie militară din China, Shoigu a declarat că NATO acoperă o consolidare a forţelor în regiunea Asia-Pacific cu o „dorinţă ostentativă de dialog”, a relatat agenţia rusă de ştiri TASS, potrivit Reuters.

Şoigu a afirmat că ţările NATO promovează o cursă a înarmării în regiune, mărindu-şi prezenţa militară şi sporind frecvenţa şi amploarea exerciţiilor militare în zonă. Forţele americane vor folosi schimburile de informaţii cu Tokyo şi Seul cu privire la lansările de rachete pentru a descuraja Rusia şi China, a declarat Şoigu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acelaşi timp, a spus el, mişcarea Rusiei de a revoca ratificarea Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare nu înseamnă sfârşitul acordului, iar Rusia nu îşi reduce pragul de utilizare a armelor nucleare.

Şoigu a declarat că Moscova este pregătită pentru discuţii privind soluţionarea post-conflict a crizei ucrainene privind continuarea „coexistenţei” cu Occidentul, dar că ţările occidentale trebuie să înceteze să mai caute înfrângerea strategică a Rusiei.

Subliniind că încă nu au fost create condiţiile pentru astfel de discuţii, Şoigu a spus:

„De asemenea, este important să se asigure relaţii egale între toate puterile nucleare şi membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, care poartă o responsabilitate specială pentru menţinerea păcii şi a stabilităţii globale”.

#NATO #razboi #Şoigu

Scenaristul și publicistul Mihai Poiată vorbește despre personalitatea complexă a regizorului Emil Loteanu, despre ambițiile sale artistice, dezamăgirile care i-au marcat cariera și dificultățile întâmpinate după revenirea la Chișinău. Într-un interviu acordat pentru Realitatea, Poiată evocă întâlnirile cu cineastul și explică de ce succesul nu i-a adus întotdeauna și satisfacția pe care o căuta.

Mihai Poiată povestește că prima întâlnire cu cinematografia lui Loteanu a avut loc în 1966, când a vizionat filmul „Poienile Roșii”, la Casa de Cultură din satul Cojușna. Pentru adolescentul de atunci, experiența a fost una neașteptată, mai ales că vedea pentru prima dată un film realizat în limba română.

„Eu priveam pentru prima oară un film în limba mea maternă. Eu nici nu admiteam gândul că pot fi produse, realizate filme în limba română sau moldovenească, cum îi ziceam noi pe atunci”, își amintește scenaristul.

Vorbind despre personalitatea regizorului, Poiată spune că Loteanu transforma fiecare apariție publică într-un adevărat spectacol. Avea grijă de imaginea sa, de felul în care se prezenta și de impresia pe care o lăsa asupra celor din jur.

„El făcea un spectacol din fiecare apariție a lui în public”, afirmă Mihai Poiată, adăugând că regizorul era artist chiar și în situațiile care nu aveau legătură directă cu arta. Unul dintre aspectele care îl caracterizau pe Loteanu era, în opinia scenaristului, importanța pe care o acorda recunoașterii publicului. Regizorul urmărea atent reacțiile spectatorilor și măsura succesul inclusiv prin durata aplauzelor de la premiere.

„El cronometra aplauzele, cât durează aplauzele, să zicem, la premieră, pentru că acestea erau un indiciu. El avea niște măsurări altele decât le avea un critic”, explică Poiată.

Potrivit acestuia, atunci când reacțiile publicului nu corespundeau așteptărilor sale, Loteanu devenea dezamăgit. Această sensibilitate față de succesul exterior ar fi contribuit la paradoxul destinului său: un artist cunoscut și apreciat, dar care nu părea să fie pe deplin mulțumit de propriile realizări.

Scenaristul a vorbit și despre dificultățile întâmpinate de Loteanu după revenirea la Chișinău. Mihai Poiată consideră că Loteanu s-a confruntat cu o realitate în care cinematografia locală nu beneficia de resursele financiare și condițiile necesare pentru producția de filme de lungmetraj.

Mihai Poiată a amintit și despre presiunile sistemului sovietic, despre mecanismele de cenzură prin care trebuiau să treacă producțiile cinematografice, dar și despre felul în care regizorul a reușit să-și păstreze o identitate artistică distinctă. În opinia lui Mihai Poiată, moștenirea lui Emil Loteanu nu trebuie redusă la imaginea unui cineast legendar, ci redescoperită prin vizionarea și analiza filmelor sale.

„Nu trebuie să facem nicio icoană din Emil. Atunci când se face icoană, atunci nu mai privim filmele.”

Filmele lui Loteanu continuă să transmită o lecție importantă despre relația dintre artă, istorie, mit și identitatea culturală, spune Mihai Poiată.

Interviul cu Mihai Poiată face parte din seria materialelor dedicate celor 90 de ani de la nașterea lui Emil Loteanu, unul dintre cei mai importanți regizori din cinematografia moldovenească.