Fermierii au atras atenția premierului desemnat la mai multe chestiuni pe care îi preocupă. Aceștia vor ca ministrul Agriculturii să fie numit după consultări cu ei. De asemenea, reprezentanții ramurii vor intermediere din partea Guvernului în relația cu creditorii, în cazul antreprenorilor din domeniu care nu își pot achita datoriile, urmare a calamităților naturale.

Reprezentanții asociației „Forța Fermierilor” apreciază discuțiile cu șeful desemnat al Executivului și notează că preocupările lor sunt „majore și urgente”. Aceștia i-au cerut lui Alexandru Munteanu ca în structura viitorului cabinet de miniștri să fie instituită și funcția de consultat pe lângă premier, responsabil de domeniul Agriculturii. În opinia lor, funcționarul va trebui să se asigure ca „vocea și expertiza agricolă să ajungă la cel mai înalt nivel decizional și că politicile care afectează agricultura sunt evaluate”.

„Am solicitat ca această funcție crucială (n. red.: ministru al Agriculturii) să fie consultată în mod real și substanțial cu agricultorii prin asociațiile lor de profil. Experiența ultimilor ani ne-a demonstrat că numirile politice fără consultarea fermierilor duc la politici detașate de realitățile din câmp, la promisiuni nerespectate și la eșecuri în susținerea sectorului.

Nu cerem un veto, ci solicităm un proces transparent în care candidații să își prezinte viziunea, competențele și angajamentele în fața reprezentanților fermierilor înainte de numire. Aceasta este o practică standard în multe țări europene și considerăm că Moldova ar trebui să adopte asemenea standarde de consultare și transparență”, notează fermierii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Referindu-se la problemele agricultorilor afectați de secetă, membrii asociației i-au cerut lui Alexandru Munteanu găsească soluții, pentru a suspenda executările silite.

„Nu cerem ștergerea datoriilor sau subvenții nelimitate, ci solicităm implicarea activă a statului în negocierea unor scheme de reeșalonare, scutiri fiscale și suspendare a executărilor silite pentru a permite acestor fermieri să își continue activitatea. Fără intervenția statului, mii de fermieri vor fi împinși definitiv în faliment, iar terenurile lor vor fi preluate de marile corporații”, afirmă fermierii.

Agricultorii din „Forța Fermierilor” mai susțin că în cadrul Consiliului Economic pe lângă Primul Ministru va începe activitatea unui grup de lucru nou, responsabil de domeniul agriculturii și industriei alimentare.

#agricultura #Alexandru Munteanu #consilier #fermieri #premier

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.