Oricât de mult am iubi vara, nimic nu e mai rău în acest anotimp decât să te trezești dimineața ciupit de țânțari din cap până-n picioare. Pe lângă disconfortul creat de mâncărime, mai grav este că ciupiturile țânțarilor pot avea consecințe periculoase, scrie capital.ro.

Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului din Statele Unite, țânțarii transmit boli și viruși, inclusiv malaria, Zika și numeroase alte afecțiuni. Chiar dacă ciupitura de țânțar nu este fatală pentru majoritatea oamenilor, este indicat să ne protejăm de aceste insecte.

Uleiurile esențiale de citronella, levănțică și lemongrass previn înțepăturile de țânțari

Se pare că uleiurile esențiale de citronella, levănțică și lemongrass previn în mod eficient mușcăturile de țânțari. Acestea pot fi amestecate cu alte uleiuri esențiale pentru a preveni mușcăturile de căpușe și de purici. Atunci când faceți un astfel de produs împotriva țânțarilor, este bine să țineți cont de câteva lucruri.

În primul rând, există o varietate de țânțari, așa că găsirea amestecului potrivit pentru o anumită specie de țânțar ar putea necesita mai multe încercări, cu mai multe combinații. De asemenea, unele baze, cum ar fi alcoolul sau vodca, ar putea irita pielea sensibilă, așa că alegeți hamamelis dacă aveți o piele sensibilă.

Alte modalități de a ține țânțarii la distanță

Dacă doriți să țineți afară țânțarii care vă hărțuiesc și vă dau insomnii, există câteva opțiuni economice pe care trebuie să le luați în considerare. Citronella a fost folosită mult timp ca remediu natural anti-țânțari, iar crearea propriilor lumânări cu citronella este un proces relativ simplu.

Dacă sunteți un pasionat al grădinăritului, puteți să plantați, strategic, câteva plante de citronella în jurul curții, terasei și grădinii. Țânțarii vor evita aceste zone.

#intepaturi #țințari

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.