Aproape 94 de mii de persoane din Republica Moldova erau șomere în primul trimestru al anului 2026, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). Numărul șomerilor cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani a înregistrat o creștere semnificativă, de aproximativ 58,4 mii de persoane, față de aceeași perioadă a anului 2025, când erau înregistrați circa 35,2 mii de șomeri.

Rata șomajului la nivel național a ajuns la 10,4%, ceea ce înseamnă că aproximativ una din zece persoane active pe piața muncii nu avea un loc de muncă.

Datele arată că bărbații sunt mai afectați de șomaj decât femeile. Rata șomajului în rândul bărbaților a fost de 11,9%, comparativ cu 8,8% în cazul femeilor. De asemenea, șomajul este mai răspândit în mediul rural, unde a ajuns la 13,4%, față de 7,6% în mediul urban.

Cea mai vulnerabilă categorie rămâne cea a tinerilor. Aproape un sfert dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani care fac parte din forța de muncă nu au un loc de muncă, rata șomajului în această categorie fiind de 22,8%.

Totodată, peste un milion de persoane cu vârsta de 15 ani și peste nu făceau parte din forța de muncă în primele trei luni ale anului. Este vorba despre persoane care nu lucrează și nici nu își caută activ un loc de muncă. Acestea reprezintă 52,7% din populația din această categorie de vârstă.

Femeile constituie aproape 60% din totalul populației inactive. De asemenea, persoanele inactive sunt mai numeroase în mediul rural decât în cel urban.

Cele mai ridicate niveluri ale inactivității au fost înregistrate în rândul persoanelor de peste 65 de ani, majoritatea fiind pensionari, dar și în rândul tinerilor de 15-24 de ani, care sunt implicați în principal în procesul de studii.

BNS precizează că majorarea numărului de șomeri față de anii precedenți este influențată și de modificările metodologice aplicate la calcularea indicatorilor privind ocuparea forței de muncă și șomajul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNS #locuri de munca #somaj #somaj Moldova

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.