Majoritatea cetăţenilor din țările UE consideră că Uniunea Europeană ar trebui să accepte mai rapid noi membri, conform unui sondaj făcut de Eurobarometru comandat de Parlamentul European, scrie Agerpres cu referire la dpa. Astfel, 58 la sută dintre respondenți sunt de părerea că Moldova și Ucraina ar trebui să primească statut de țară europeană.

Rezultatele sondajului au fost publicate miercuri înainte de un summit european care va avea loc săptămâna aceasta la Bruxelles privind acordarea statutului de ţări candidate la UE pentru Ucraina şi Republica Moldova, după un recent aviz pozitiv emis de Comisia Europeană.

Liderii UE iau în considerare această decizie extrem de simbolică într-un gest de solidaritate cu Ucraina pe fondul invaziei ruse. Cu toate acestea, aderarea la UE este un proces lung din punct de vedere politic şi complex din punct de vedere juridic.

Conform sondajului Eurobarometru, majoritatea cetăţenilor UE consideră că războiul din Ucraina le va afecta în curând viaţa sau are deja un impact asupra nivelului lor de trai.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a apreciat rezultatele sondajului.

„În contextul întoarcerii războiului pe continentul nostru, europenii se simt în siguranță pentru că fac parte din Uniunea Europeană. Cetățenii europeni sunt profund atașați ideii de libertate, sunt pregătiți să ne apere valorile și sunt din ce în ce mai conștienți de faptul că democrația nu mai poate fi considerată de la sine înțeleasă”, a declarat Metsola.

Circa 40% dintre respondenţi au afirmat că nivelul lor de trai deja s-a deteriorat sau se va deteriora şi mai mult anul următor din cauza războiului din Ucraina.

Totodată, sondajul a constatat că majoritatea cetăţenilor UE au evaluat calitatea de membru al Uniunii Europene ca fiind pozitivă, aproape două treimi considerând că este un lucru bun – cel mai mare nivel din 2007.

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2022 a fost realizat între 19 aprilie și 16 mai 2022 în rândul a 26.578 de respondenți din cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și completat cu interviuri online, acolo unde a fost necesar. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, la 17 iunie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să susțină cererea de obținere a statutului de stat candidat de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova și Ucrainei, pe când în cazul Georgiei a venit cu recomandarea de a înfăptui reforme politice, iar ulterior solicitarea va trece în faza examinării.

Președinta țării, Maia Sandu a salutat această decizie, afirmând că „mizează că pe faptul că, la reuniunea din 23-24 iunie a Consiliului European, statele membre ale UE vor sprijini recomandarea Comisiei Europene și vor acorda țării noastre statutul de țară candidată”.

#Aderarea la UE #Roberta Metsola #sondaj #UE

Estonia a devenit cea mai recentă ţară care a declarat că nu va permite sportivilor ruşi sau belaruşi să concureze pe teritoriul său, ca urmare a războiului în curs din Ucraina, informează news.ro.

Această decizie vine după ce Norvegia, Finlanda şi Canada au făcut anunţuri similare.

Aceste măsuri au loc pe fondul unei reacţii negative din ce în ce mai puternice faţă de readmiterea sportivilor din Rusia şi Belarus.

În septembrie, Federaţia Internaţională de Schi (FIS) şi-a relaxat regulamentul, precizând că sportivilor din cele două ţări li se va acorda accesul la competiţiile sale „cu condiţia să semneze o declaraţie de neutralitate”.

Aceştia au fost supuşi anterior unor verificări mai stricte privind orice legătură voluntară sau activitate remunerată în cadrul armatei.

Participarea rămâne limitată la evenimente individuale, sportivilor fiindu-le interzis să afişeze simboluri naţionale precum steaguri, imnuri sau uniforme.

Cu toate acestea, a reieşit acum că guvernul Estoniei a adresat o scrisoare FIS, susţinând că permiterea participării concurenţilor din Rusia şi Belarus ar submina sprijinul acordat de ţară Ucrainei şi ar oferi o oportunitate pentru propagandă.

Într-o declaraţie transmisă către BBC Sport, FIS a afirmat că „se angajează să ofere sprijin deplin sportivilor, asociaţiilor naţionale de schi şi organizatorilor locali – cu majoritatea cărora avem o relaţie de lungă durată – în procesul de gestionare a ceea ce ştim că este o situaţie foarte complexă. Acestea fiind spuse, politica privind sportivii neutri individuali prevede în mod clar că, indiferent de eligibilitate, politicile ţării gazdă privind vizele şi intrarea pe teritoriul acesteia rămân în vigoare şi sunt stabilite exclusiv de către ţara gazdă. FIS nu îşi asumă nicio responsabilitate pentru refuzul acordării vizelor sau al intrării pe teritoriul ţării gazdă pentru orice persoană căreia i s-a acordat eligibilitatea în conformitate cu Politica FIS privind sportivii neutri individuali”.

Joi, vecinii scandinavi, Norvegia şi Finlanda, au anunţat că vor bloca, la rândul lor, eliberarea vizelor pentru sportivii ruşi din cauza războiului din Ucraina.

Norvegia se pregăteşte să găzduiască Cupa Mondială de schi fond luna viitoare, în timp ce Finlanda urmează să organizeze campionatele mondiale de patinaj artistic în luna martie.

Uniunea Internaţională de Patinaj (ISU) a declarat că „consideră că sportivii nu ar trebui să fie pedepsiţi pentru acţiunile guvernelor lor într-o lume în care, din păcate, sunt în curs numeroase conflicte” şi că „solicită clarificări” din partea oficialilor finlandezi.

Aceasta vine în urma deciziei luate luna trecută de Tribunalul de Arbitraj pentru Sport (TAS) de a anula suspendarea Rusiei de către Federaţia Internaţională de Hochei pe Gheaţă (IIHF), o măsură condamnată de federaţiile britanică, germană, finlandeză şi cehă.

Rusia a fost suspendată de la participarea la competiţiile IIHF încă de când ţara a invadat Ucraina în februarie 2022, însă Federaţia Rusă de Hochei pe Gheaţă (RIHF) a contestat cu succes această decizie la TAS. Tribunalul a afirmat că argumentele IIHF referitoare la siguranţă şi securitate „nu erau susţinute de dovezi suficiente”, însă Federaţia de Hochei din Ucraina a declarat că hotărârea a provocat „o indignare deosebită”.

Guvernul canadian a informat între timp autorităţile din domeniul hocheiului că nu va elibera vize pentru jucătorii ruşi care urmează să participe la Campionatul Mondial de Juniori de luna viitoare, inclusiv pentru cei care joacă în prezent pentru echipe din Canada, atâta timp cât războiul continuă. O serie de ţări au declarat că ar refuza să joace împotriva Rusiei, dacă acesteia i s-ar permite să participe.

În ciuda controversei, revenirea Rusiei şi a Belarusului în sportul internaţional a luat avânt în acest an.

În martie, mai mulţi sportivi din cele două ţări au primit permisiunea de a concura sub steagurile naţionale la Jocurile Paralimpice de iarnă, după ce suspendările parţiale impuse de Comitetul Paralimpic Internaţional au fost ridicate.

În iulie, Comitetul Olimpic Internaţional (CIO) a readmis provizoriu Rusia la competiţiile sale, declarând că interdicţia introdusă în 2023 după invazia Ucrainei „nu mai era aplicabilă”.

Cu toate acestea, federaţiile sportive pot în continuare să aplice propriile criterii de eligibilitate. În timp ce Federaţia Mondială de Gimnastică, Federaţia Mondială de Sporturi Acvatice şi Federaţia Mondială de Box au eliminat restricţiile privind participarea sportivilor ruşi, Federaţia Mondială de Atletism a menţinut interdicţia totală.

Luna trecută, s-a anunţat că Moscova va găzdui Campionatul Mondial de Haltere din 2030 – fiind prima dată când o federaţie olimpică a ales să organizeze un eveniment mondial în Rusia de la invazia Ucrainei din 2022.