Majoritatea cetăţenilor din țările UE consideră că Uniunea Europeană ar trebui să accepte mai rapid noi membri, conform unui sondaj făcut de Eurobarometru comandat de Parlamentul European, scrie Agerpres cu referire la dpa. Astfel, 58 la sută dintre respondenți sunt de părerea că Moldova și Ucraina ar trebui să primească statut de țară europeană.

Rezultatele sondajului au fost publicate miercuri înainte de un summit european care va avea loc săptămâna aceasta la Bruxelles privind acordarea statutului de ţări candidate la UE pentru Ucraina şi Republica Moldova, după un recent aviz pozitiv emis de Comisia Europeană.

Liderii UE iau în considerare această decizie extrem de simbolică într-un gest de solidaritate cu Ucraina pe fondul invaziei ruse. Cu toate acestea, aderarea la UE este un proces lung din punct de vedere politic şi complex din punct de vedere juridic.

Conform sondajului Eurobarometru, majoritatea cetăţenilor UE consideră că războiul din Ucraina le va afecta în curând viaţa sau are deja un impact asupra nivelului lor de trai.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a apreciat rezultatele sondajului.

„În contextul întoarcerii războiului pe continentul nostru, europenii se simt în siguranță pentru că fac parte din Uniunea Europeană. Cetățenii europeni sunt profund atașați ideii de libertate, sunt pregătiți să ne apere valorile și sunt din ce în ce mai conștienți de faptul că democrația nu mai poate fi considerată de la sine înțeleasă”, a declarat Metsola.

Circa 40% dintre respondenţi au afirmat că nivelul lor de trai deja s-a deteriorat sau se va deteriora şi mai mult anul următor din cauza războiului din Ucraina.

Totodată, sondajul a constatat că majoritatea cetăţenilor UE au evaluat calitatea de membru al Uniunii Europene ca fiind pozitivă, aproape două treimi considerând că este un lucru bun – cel mai mare nivel din 2007.

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2022 a fost realizat între 19 aprilie și 16 mai 2022 în rândul a 26.578 de respondenți din cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și completat cu interviuri online, acolo unde a fost necesar. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, la 17 iunie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să susțină cererea de obținere a statutului de stat candidat de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova și Ucrainei, pe când în cazul Georgiei a venit cu recomandarea de a înfăptui reforme politice, iar ulterior solicitarea va trece în faza examinării.

Președinta țării, Maia Sandu a salutat această decizie, afirmând că „mizează că pe faptul că, la reuniunea din 23-24 iunie a Consiliului European, statele membre ale UE vor sprijini recomandarea Comisiei Europene și vor acorda țării noastre statutul de țară candidată”.

#Aderarea la UE #Roberta Metsola #sondaj #UE

În timp ce ascultam unele dintre discursurile liderilor mondiali, în special pe cele ale reprezentanților statelor occidentale, rostite săptămâna trecută în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, nu am putut să nu mă întreb dacă unii dintre ei nu s-au îndepărtat profund de realitatea de pe teren atunci când au vorbit despre Orientul Mijlociu.

Unul dintre ei a afirmat chiar, fără echivoc, că organizația teroristă Hamas nu este activă în Iudeea și Samaria.

Nimic nu ar putea fi mai departe de realitate. Există numeroase dovezi documentate privind activitatea Hamas în această zonă, inclusiv planificarea și comiterea unor atacuri teroriste împotriva israelienilor.

Cu doar câteva săptămâni în urmă, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au destructurat o celulă teroristă Hamas din localitatea Beita, în apropiere de Nablus, care comisese mai multe atacuri împotriva cetățenilor israelieni. Au fost confiscate arme și explozibili. Iar săptămâna trecută, în ajunul Yom Kippur – cea mai sfântă zi din calendarul evreiesc –, un terorist Hamas a ucis un cetățean franco-israelian în fața fiului său.

În acest context, mai mulți lideri și-au reiterat, în discursurile lor, sprijinul pentru crearea imediată a unui stat palestinian, de parcă 7 octombrie 2023 nu s-ar fi întâmplat niciodată. Ca și cum acea zi îngrozitoare din istoria Israelului – cel mai cumplit eveniment pentru poporul evreu de la Holocaust încoace – ar fi fost doar o întrerupere nefericită a procesului politic din Orientul Mijlociu.

Serios? Putem continua cu adevărat să discutăm despre viitorul regiunii ca și cum 7 octombrie nu ar fi schimbat nimic?

Atacul din 7 octombrie a spulberat definitiv o premisă fundamentală care a ghidat o mare parte din abordarea occidentală față de conflictul israeliano-palestinian: convingerea că doar concesiile teritoriale vor contribui la instaurarea păcii.

Israelul a făcut deja acest experiment în Gaza, în 2005. S-a retras complet, și-a desființat comunitățile și și-a evacuat populația civilă. Toate acestea, în speranța că Gaza va deveni fundamentul unui viitor pașnic și prosper. Unii chiar o vedeau drept un posibil „Singapore al Orientului Mijlociu”.

În schimb, Hamas a preluat violent controlul asupra Fâșiei Gaza. A urmat o succesiune de atacuri teroriste, care a culminat cu masacrul din 7 octombrie.

Pentru acei lideri mondiali, crearea unui stat palestinian în Iudeea și Samaria poate părea puțin mai mult decât trasarea unei linii pe hartă.

Pentru Israel însă, implicațiile asupra securității sunt majore, existențiale.

Iudeea și Samaria, parte a străvechii noastre patrii biblice, domină geografic cele mai populate zone ale Israelului. Pentru Israel, o asemenea entitate ar reprezenta o amenințare existențială: ar însemna ca forțe ostile să se afle pe poziții dominante deasupra centrului statului și a principalelor sale zone populate.

Ar accepta vreun alt stat să se pună într-o situație atât de precară?

Și ar putea acei lideri care susțin dreptul Israelului de a se apăra să garanteze că acesta nu va fi atacat? Mai mult, dacă Israelul ar fi atacat din nou de pe un teritoriu asupra căruia ar fi renunțat la controlul de securitate, ar fi aceleași state pregătite să-și trimită propriii militari într-o zonă de conflict?

Răspunsul este un „nu” categoric.

Ne-am fi putut aștepta ca mai mulți dintre acești lideri să recunoască faptul că Israelul nu se apără doar pe sine, în mod izolat. Israelul se confruntă cu organizații islamiste radicale ale căror ideologie și metode amenință nu doar Israelul, ci societățile democratice din întreaga lume.

Israelul este singura democrație din regiune și face parte din lumea occidentală. Nu putem decât să sperăm că acești lideri vor lua în serios lecțiile zilei de 7 octombrie și vor înțelege că orice posibilă soluție politică trebuie să pornească de la un principiu fundamental: securitatea Israelului nu poate fi tratată ca un aspect secundar.

Sursa: IPN