Sondaj: Majoritatea românilor vor unirea cu Republica Moldova

Peste 70% dintre români susțin calitatea României de membru al Uniunii Europene, iar trei pătrimi dintre români nu doresc destrămarea Uniunii Europene și vor unirea cu Basarabia, potrivit capitolelor patru și cinci ale sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” realizat de realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group.

Capitolul 5: Patriotism/naționalism economic

Când vine vorba de intenția de emigrare, 77,9% declară că preferă să trăiască și să muncească în România, în timp ce 21,5% spun că dacă ar avea posibilitatea, ar prefera să trăiască și să muncească în Europa sau SUA. Procentul non-răspunsurilor este de 0,5%, scrie digi24.

Legat de raportul dintre o companie multinațională și una românească, 69,9% declară că preferă să lucreze într-o companie românească din România, în timp ce 26% spun că preferă să lucreze într-o companie străină care activează în România. Procentul non-răspunsurilor este de 4,1%.

Chestionați despre calitatea produselor din piața românească, 71,8% dintre români cred că firmele străine vând pe piața românească produse calitativ inferioare față de cele pe care le vând în alte țări, în timp ce 24,2% sunt de părerea contrarie. Procentul non-răspunsurilor este de 4%.

În ceea ce privește unirea cu Republica Moldova, 74,5% dintre respondenți răspund afirmativ, 21,1% răspund negativ, iar 4,3% nu știu sau nu răspund.

#Unirea cu Romania

Guvernul britanic a anunţat joi că va scădea vârsta la care cetăţenii au drept de vot de la 18 la 16 ani.

„Astăzi, ne respectăm promisiunea de a le acorda drept de vot tinerilor de 16 şi 17 ani. Tinerii contribuie deja la societate muncind, plătind impozite şi efectuând serviciul militar.

Este normal ca să îşi poată exprima opinia în chestiuni care îi privesc”, a postat pe platforma X numărul 2 al guvernului, Angela Rayner, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Guvernul susține că schimbările propuse, care trebuie aprobate de Parlament, vor alinia legislația privitoare la vot cu cea din Scoția și Țara Galilor, unde alegătorii mai tineri participă deja la alegerile locale.

Prezența la vot la alegerile generale din 2024 a fost de 59,7%, cea mai mică la alegerile generale din 2001, conform unui raport parlamentar.

Potrivit studiilor efectuate în țările care au coborât vârsta de vot la 16 ani, aceasta nu a avut impact asupra rezultatelor alegerilor, iar adolescenții de 16 ani ar fi mai dornici să voteze decât cei care o pot face prima dată la 18 ani.

La nivel global, Nicaragua a fost prima țară din lume care a acordat dreptul de vot la 16 ani în 1984, urmată de Brazilia, prin Constituția adoptată în 1988. În timp, și alte țări latino-americane au recurs la aceeași măsură: Argentina, Cuba, Ecuador, scrie digi24.ro.

În Europa, deschizătoarea de drumuri a fost Germania, unde mai multe landuri le-au permis adolescenților să voteze la alegerile locale, iar în unele regiuni chiar în cele la nivel de land. Ulterior, tinerii germani au primit dreptul de a vota și la alegerile europarlamentare.