Mircea Geoană ocupă primul loc în intenţiile de vot pentru alegerile prezidenţiale, cu o cotă de 26,7%, fiind urmat de Marcel Ciolacu cu 17,8% și Elena Lasconi cu 14,3%. Diana Șoșoacă se află pe locul patru, înaintea lui Nicolae Ciucă și George Simion, potrivit unui sondaj INSCOP comandat de News.ro.

Sondajul relevă o implicare ridicată a electoratului, aproape trei sferturi dintre români declarând că vor participa cu siguranță la vot.

Votanții PSD și PNL, persoanele peste 30 de ani, cu studii superioare și din categoria „gulere albe” sunt mai hotărâți să se prezinte la vot decât media națională.

Intenţia de vot la alegerile prezidenţiale – Turul I

Raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (85.8% din total eşantion), preferințele sunt următoarele:

Mircea Geoană – independent: 26,7% (față de 23,7% în mai 2024)
Marcel Ciolacu – PSD: 17,8% (față de 18,2% în mai)
Elena Lasconi – USR: 14,3% (măsurată pentru prima dată în 2024; Cătălin Drulă a obținut 8,6% în mai)
Diana Șoșoacă – SOS România: 13,4% (față de 12,5% în mai)
Nicolae Ciucă – PNL: 11,9% (față de 11,5% în mai)
George Simion – AUR: 11,2% (față de 13,5% în mai)
Kelemen Hunor – UDMR: 3,4% (față de 5,5% în mai)
Alt candidat: 1,2% (față de 0,8% în mai)
Dacian Cioloș nu a fost inclus în sondajul din iunie.

Intenţia de vot la alegerile prezidenţiale – Scenarii turul al II-lea

Dacă în turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale ar ajunge Marcel Ciolacu şi Mircea Geoană, 63,7% dintre respondenţi care au ales un candidat ar vota cu secretarul general adjunct al NATO, iar 36,3% cu liderul PSD.

În cazul în care ar ajunge Mircea Geoană şi Nicolae Ciucă, 63,7% dintre cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat l-ar vota pe secretarul general adjunct al NATO, iar 36,3% pe liderul PNL.

Dacă în turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale ar ajunge Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, 54,6% dintre cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat l-ar vota pe liderul PSD, iar 45,4% pe liderul PNL.

„Intenţia de vot pentru alegerile prezidenţiale surprinde o serie de modificări ale opțiunilor în condiţiile în care, comparativ cu luna trecută, este măsurată în premieră în 2024 Elena Lasconi din partea USR, iar Dacian Cioloş nu a mai fost măsurat deoarece a anunţat că se retrage din viaţa politică activă. În aceste condiţii, clasamentul suferă anumite modificări. Mircea Geoană rămâne lider în opţiunile de vot în turul 1, cu un procent mai mare decât în luna mai şi conduce detaşat în toate finalele de tur doi în care a fost măsurat. Secretarul adjunct al NATO este urmat de premierul Marcel Ciolacu care îşi conservă procentul de aproximativ 18%, la aproape 9 puncte distanţă de primul clasat. Pe locul 3 se situează Elena Lasconi cu 3,5 procente mai puţin decât Marcel Ciolacu. Lidera USR este urmată de Diana Şoşoacă, în uşoară crestere, Nicolae Ciucă în stagnare şi George Simion în scădereˮ, a menționat Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 19 – 27 iunie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Metoda de cercetare este interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

#CIolacu #Geoană #INSCOP #sondaj

Candidată pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară în 2036, 2040 sau 2044, Germania și-a exprimat sprijinul pentru candidatura orașului Munchen, o propunere puternică susținută de populația locală, sperând să valorifice prestigiul capitalei bavareze pentru a convinge Comitetul Internațional Olimpic (CIO), scrie Agerpres.

Ca semn al implicării și sprijinului la cele mai înalte niveluri ale guvernului, președintele Frank-Walter Steinmeier a fost cel care a deschis plicul care conținea numele câștigătorului competiției interne dintre cele două candidaturi germane rămase, Munchen și Koln.

În cele din urmă, capitala Bavariei a reușit să convingă majoritatea absolută a membrilor Comitetului Olimpic German (DOSB), care au fost chemați să voteze sâmbătă.

„Germania are un candidat. Orașul Munchen ne va reprezenta în această cursă. (…) Mergem mai departe cu curaj: Germania este capabilă să organizeze Jocurile Olimpice”, a reacționat cancelarul Friedrich Merz.

Germania a găzduit Jocurile Olimpice de trei ori: ediția de iarnă a anului 1936, la Garmisch-Partenkirchen și cea de vară în același an la Berlin, ambele fiind folosite în scopuri propagandistice de Germania nazistă. În 1972, Munchen a găzduit evenimentul global, care a fost marcat în mod notabil de atacul asupra delegației israeliene din Satul Olimpic, soldat cu moartea a 11 membri ai acesteia.

După 1972, Germania a făcut șapte încercări nereușite, cu eșecuri la diferite niveluri (voturi la sesiunile CIO, respingerea candidaturii de către organismul olimpic sau obstacole în cadrul referendumului).

Candidatura Munchenului este centrată în jurul Parcului Olimpic din partea de nord a orașului, o moștenire tangibilă a Jocurilor Olimpice din 1972, adesea citată ca exemplu, precum și a centrului orașului și a zonei metropolitane înconjurătoare.

Cu zece zile înainte de decizia DOSB, Munchenul obținuse două candidaturi consecutive: pentru a găzdui finalei Ligii Campionilor din 2028 pe Allianz Arena, pentru a treia oară după 2012 și 2025, și Campionatele Mondiale de Atletism din 2031, sportul olimpic numărul unu, la Olympiastadion, demonstrându-și atractivitatea și prestigiul internațional.

La sfârșitul lunii octombrie 2025, Munchen a devenit primul oraș care a depășit obstacolul referendumului care a dus la eșecul mai multor candidaturi germane în trecutul recent (Munchen pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, Hamburg pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024, printre altele).

Cu o prezență la vot de 42%, două treimi dintre locuitorii din Munchen (66,4%) au votat în favoarea proiectului, încurajați de succesul popular al Jocurilor Europene Multisport din 2022. Doar Koln și celelalte 16 orașe din proiectul Rin-Ruhr au obținut un sprijin similar la referendum (66%, cu o prezență medie la vot de 32%).

Munchenul și DOSB vor continua acum faza de dialog continuu cu Comitetul Internațional Olimpic (CIO), ceea ce va duce la o selecție inițială în martie 2027. Aceasta va trece apoi la o fază de dialog strategic, în timpul căreia candidaturile selectate vor fi evaluate mai atent, iar potențialele orașe gazdă vor fi vizitate de o delegație a CIO.

La sfârșitul anului 2028, CIO va desemna una sau mai multe „gazde preferate”, care vor trebui să ofere o serie de garanții. O decizie finală va fi luată apoi la mijlocul anului 2029, în cadrul unei sesiuni a CIO.

Datorită rotației continentale, se așteaptă ca Jocurile Olimpice din 2036 să revină în Asia: Turcia, India, Qatar și Coreea de Sud sunt în cursă, chiar dacă CIO a anunțat în urmă cu doi ani că există „un număr de două cifre de părți interesate de 2036 și 2040.