Juriștii care o apără pe Evghenia Guțul în instanță ar pregăti o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, susține Ilan Șor. Politicianul fugar a declarat pentru Ria Novosti că avocații elaborează documentul.

Șor afirmă că plângerea se va referi la pretinsul arest ilegal al guvernatoarei Găgăuziei. Concomitent, politicianul condamnat în Republica Moldova, care se ascunde de justiție în Rusia, a afirmat că instanțele europene sunt politizate și susține că drepturile fundamentate ar fi încălcate în UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Informațiile despre plângerea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost confirmată presei ruse și de avocata Evgheniei Guțul. În opinia apărătoarei Natalia Bayram, arestarea funcționarei de la Comrat ar fi contrară legii.

Evghenia Guțul figurează în două dosare penale, unul vizând finanțarea ilegală a partidelor, iar altul – încălcările comise în procesul de raportare a cheltuielilor electorale în cadrul alegerilor din Găgăuzia.

Guțul a fost reținută la Aeroport în martie 2025, când încerca să părăsească Republica Moldova. Oamenii legii consideră că bașcana nu intenționa să revină în țară.

#arest #Curtea Europeană a Drepturilor Omului #Guțul #plangere #ȘOR

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.