Fugarul penal Ilan Șor, adăpostit la Moscova de serviciile secrete ruse, nu mai ascunde că urmărește pierderea statalității și neutralității R.Moldova. În cadrul unui congres al blocului „Victoria”, format din mai multe partide afiliate lui Șor, acesta a declarat că statul nostru ar trebui să adere la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă – o alianță militară creată și condusă de Moscova, scrie DESCHIDE.MD.

„Moldova trebuie, fără îndoială, să devină membru al OTSC. Astăzi avem nevoie de o platformă unică de dezvoltare – atât pentru rezolvarea problemelor interne, cât și a celor externe”, a declarat acesta.

Deși principiul de bază al OTSC este similar cu cel al NATO – „un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor” – în realitate, această alianță funcționează doar atunci când sunt vizate interesele Rusiei. Aderarea la această structură autoritară și represivă ar însemna pierderea neutralității și suveranității, transformând R. Moldova într-un satelit al intereselor rusești în regiune.

Un plan de ocupație cu față de „integrare”

Deschide.md scrie că în discursul său, Ilan Șor a evitat să explice ce „beneficii” ar aduce Republicii Moldova aderarea la OTSC. În schimb, consecințele ar putea fi următoarele:

Vom fi obligați să trimitem militari în misiunile OTSC, inclusiv în războaiele duse de statele membre ale acestei structuri. Un exemplu ar fi trimiterea soldaților pentru a lupta de partea Rusiei în războiul din Ucraina;
Forțele armate moldovene ar trebui adaptate la standardele alianței și integrate în structurile de apărare coordonate de Moscova;
R. Moldova ar intra oficial în zona de influență a Rusiei;
Șansele de integrare europeană ar fi drastic reduse.

Să nu uităm că, în cazul unei aderări la OTSC, Rusia și-ar putea consolida prezența militară în Transnistria, prin amplasarea de trupe suplimentare. Având astfel acces neîngrădit la regiune, Moscova ar complica și mai mult negocierile dintre Chișinău și Tiraspol pentru reglementarea conflictului.

Totodată, Kremlinul ar putea deschide baze militare în zone sensibile din R. Moldova, precum Găgăuzia, fapt ce ar tensiona grav relațiile cu NATO.

Izolare internațională și colaps economic

Pe plan internațional, Republica Moldova ar avea de suferit considerabil. Principalii parteneri economici, inclusiv statele Uniunii Europene, ar putea sista sprijinul financiar și proiectele de dezvoltare lansate în ultimii ani. Relațiile comerciale cu UE s-ar putea prăbuși, afectând grav economia națională, mai scrie sursa citată.

România, principalul partener economic și politic al R. Moldova, ar putea îngheța orice cooperare cu Chișinăul. Toate proiectele comune în educație, cultură și infrastructură transfrontalieră ar fi blocate, iar ajutoarele financiare și energetice acordate statului nostru ar fi sistate.

În ceea ce privește Ucraina, aflată de trei ani în război cu Rusia, aderarea Moldovei la OTSC și accesul liber al soldaților ruși în stânga Nistrului ar putea fi percepute de Kiev ca o încercare de a deschide un al doilea front – un scenariu invocat de mai mulți propagandiști ai Kremlinului. În consecință, ne-am putea confrunta cu:

ruperea totală a relațiilor diplomatice cu Ucraina;
închiderea frontierei moldo-ucrainene;
embargou asupra mărfurilor moldovenești;
blocarea transporturilor prin portul Odesa.

Aderarea la OTSC – o sinucidere geopolitică

În final, aderarea la OTSC ar echivala cu o sinucidere geopolitică pentru Republica Moldova. Statul ar fi izolat complet pe plan internațional, lipsit de sprijin extern și vulnerabilizat în fața multiplelor crize economice și sociale. Aceasta este „platformă unică de dezvoltare” pentru R. Moldova, în viziunea lui Șor – o ocupație cu față legală, sărăcie pe termen lung și statut de colonie a Rusiei.

#Kremlin #Moldova #moscova #ȘOR #suveranitate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.