Persoanele vulnerabile din satul Cobîlea, raionul Șoldănești, au acum acces la un nou serviciu social gratuit. Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, aici a fost deschisă o spălătorie socială, unde peste 150 de persoane vulnerabile din localitate își vor putea spăla și usca rufele în condiții decente.

Spălătoria este dotată cu mașini de spălat, uscătoare performante, mese de călcat, mobilier nou. Toate echipamentele au fost achiziționate pentru a asigura un serviciu de calitate, adaptat nevoilor celor mai vulnerabili membri ai comunității. Totodată, în cadrul proiectului la spălătoria socială din satul Cobîlea au fost create două locuri de muncă.

La evenimentul de inaugurare au participat reprezentanți ai Uniunii Europene, autorităților publice locale, donatori și localnici.

„Această spălătorie socială este un proiect de suflet și un exemplu concret de cum putem aduce schimbări vizibile în viața oamenilor. Ne dorim ca fiecare om din comunitatea noastră să simtă că este sprijinit și respectat, mai ales cei care trec prin greutăți.”, a declarat Angela Ababei, primara satului Cobîlea.

Martina Spernbauer, șefa de echipă, secția Cooperare, a Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova a menționat că proiectele sociale pe care le finanțează UE nu înseamnă doar investiții în infrastructură, ci și investiții în oameni, în demnitatea și în bunăstarea lor.

„Este important pentru noi ca fiecare cetățean, indiferent de situația lui materială, să simtă că are sprijin și că nu este lăsat în urmă. Uniunea Europeană va continua să susțină astfel de inițiative, care oferă soluții practice și umane pentru comunitățile din Republica Moldova”, a subliniat Martina Spernbauer.

Dezvoltarea spălătoriei sociale din satul Cobîlea este rezultatul unui proiect, implementa de către organizația societății civile „Bella getica”, în parteneriat cu primăria din localitate.

Contribuția proiectului, finanțat de Uniunea Europeană a fost de 31 000 EUR, la care s-a adăugat contribuția primăriei, în valoare de circa 60 mii lei.

După finalizarea proiectului, serviciul va fi preluat și gestionat de către primăria satului Cobîlea, care îi va asigura continuitatea și sustenabilitatea acestuia.

Inițiativa a fost realizată în cadrul proiectului UE de dezvoltare a serviciilor sociale reziliente, prin care au fost create 16 servicii noi în 16 comunități din Republica Moldova, oferind suport peste 1.500 de persoane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cobîlea #persoane social-vulnerabile #spalatorie sociala #UE

Odesa, al treilea oraș ca mărime din Ucraina, va decide săptămâna aceasta dacă va susține un plan controversat de interzicere a limbii ruse în arte, scrie adevărul.ro.

Propunerea analizată de consilierii din Odesa își propune să suplimenteze restricțiile existente impuse limbii ruse de legislația națională.

Este deosebit de semnificativ deoarece Odesa este în mare parte vorbitoare de limbă rusă, deși interdicția ar afecta doar spațiile publice, iar utilizarea cotidiană a limbii ruse nu ar fi afectată, scrie BBC.

Pentru milioane de ucraineni, rusa este prima lor limbă, inclusiv pentru multe dintre trupele care apără țara în războiul cu Rusia. Însă ucraineana este singura limbă de stat și este vorbită de majoritate, iar unii văd rusa ca pe un instrument de influență rusă.

Propunerea din Odesa, care este ținta zilnică a atacurilor rusești cu drone și rachete, solicită oprirea completă a conținutului în limba rusă în muzică și literatură, pe străzi, parcuri, instituții publice și locuri de artă și divertisment administrate de stat. De asemenea, ar recomanda interzicerea în spațiile private.

Într-un oraș renumit pentru scriitorii și muzicienii de limbă rusă, propunerea a stârnit pasiuni puternice.

Interdicția s-ar extinde în spațiile publice la cântece vechi din Odesa, cunoscute aproape universal în fosta Uniune Sovietică. Toate cărțile în limba rusă ar fi scoase din bibliotecile publice. În prezent, acestea pot fi expuse, dar nu la vedere.

„Limba rusă este o armă a Rusiei și trebuie să încercăm să remediem acest lucru”, spune avocatul din Odesa, Artem Kartashov, care a consiliat autoritățile locale cu privire la un program oficial de „decolonizare” a orașului de moștenirea sa istorică rusească.

„Rușii încearcă să deconstruiască identitatea și influența ucraineană, în special asupra tinerilor, pentru că aceștia cresc într-un mediu vorbitor de limbă rusă.”

Însă actorul comic Boris Barsky, unul dintre cei mai cunoscuți artiști din Odesa, spune: „Limba rusă nu este doar limba lui Putin, ci este limba scriitorilor precum Dostoievski și Bulgakov. Cine beneficiază de a pune oameni împotriva altor oameni care iubesc Ucraina la fel de profund, doar că o iubesc într-o altă limbă? Doar Putin beneficiază de asta.”

Președintele rus Vladimir Putin a făcut adesea referire la ceea ce el descrie în mod fals drept represiune a minorității vorbitoare de limbă rusă din Ucraina ca fiind una dintre justificările sale pentru lansarea invaziei sale în țară.

Rusa și ucraineana sunt strâns înrudite, dar distincte în multe privințe. Mulți locuitori ai Ucrainei vorbesc un amestec al celor două, cunoscut sub numele de surjyk.

Rusa este limba maternă a președintelui Volodimir Zelenski, pe care a folosit-o adesea în campania sa electorală, dar de atunci a folosit doar ucraineana în public.

Însă o lege din 2019 impune utilizarea limbii ucrainene în multe contexte publice și profesionale, inclusiv în educație, servicii publice și relații cu clienții.

Lucrătorii care interacționează cu publicul – inclusiv chelnerii, vânzătorii și medicii – trebuie să se adreseze clienților sau pacienților inițial în ucraineană, deși ulterior pot trece la limba rusă dacă clientul preferă acest lucru.

Teatrul Mask din Odesa, condus de Barsky, a fost amendat pentru încălcarea legislației, inclusiv pentru utilizarea limbii ruse în materialele publicitare. O inspecție ulterioară a constatat și alte încălcări, cum ar fi un semn de cafenea cu cuvântul rusesc pentru cafea.

Noua propunere lingvistică – similară cu una deja în vigoare în capitala Kiev și în alte câteva orașe – ar îndemna, dar nu ar obliga spațiile private, inclusiv magazinele și cafenelele, să adopte interdicția.