Spania a ameninţat că nu va sprijini aderarea unor noi ţări la Uniunea Europeană dacă limbile catalană, bască şi galiciană nu vor primi statut de limbi oficiale ale UE, relatează Euractiv, comentând că premierul Pedro Sánchez depinde de sprijinul partidelor regionale pentru a rămâne la putere şi încearcă de mult timp să obţină o recunoaştere mai largă a acestor limbi la nivelul Uniunii Europene, scrie News.ro.

Subiectul revine acum pe agendă în contextul în care Spania se îndreaptă spre alegerile din 2027, când Sánchez a anunţat că intenţionează să candideze pentru un nou mandat.

Totuşi, sprijinul unanim necesar din partea statelor UE s-a dovedit greu de obţinut, Germania, Finlanda şi Italia numărându-se printre ţările care se opun.

Fernando Sampedro, secretarul de stat al Spaniei pentru UE, a semnalat joi o nouă ofensivă diplomatică, făcând o legătură între solicitările Madridului privind limbile regionale şi procesul de extindere a Uniunii.

El a explicat jurnaliştilor, la o reuniune ministerială desfăşurată în Irlanda, că extinderea va însemna că ”vom avea mai multe limbi oficiale în UE, dar înainte de aceasta sperăm ca aşteptările a 20 de milioane de europeni să poată fi îndeplinite prin ajungerea la un acord”.

Muntenegru este principalul favorit pentru a deveni următorul stat membru al UE, fiind ţara candidată care a făcut cele mai mari progrese în ceea ce priveşte reformele solicitate de Bruxelles.

Sampedro a declarat că Spania se numără printre cei mai puternici susţinători ai procesului de extindere, dar a subliniat că ţara sa este membră a UE de 40 de ani şi că limbile bască, galiciană şi catalană sunt deja considerate limbi oficiale la nivel naţional.

Madridul va insista oficial asupra acestei chestiuni la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Generale, din 22 septembrie. „Continuăm să abordăm această problemă cu statele membre, în mod sistematic, la toate nivelurile”, a afirmat Sampedro.

Întrebat dacă acest lucru înseamnă că Spania condiţionează acceptarea unor noi membri, precum Muntenegru, de sprijinirea solicitării privind limba catalană, el nu a negat. „Sunt sigur că vom rezolva această problemă cu mult înainte”, a spus el.

Spania a încercat ultima dată să obţină acest lucru la Bruxelles în iulie 2025, fără succes. Demersul făcea parte dintr-un acord mai amplu încheiat între Sánchez şi partidul separatist catalan de dreapta Junts, precum şi cu alte formaţiuni regionaliste basce şi galiciene, pentru a-i asigura realegerea în 2023.

Anul trecut, Junts a rupt relaţiile cu socialiştii aflaţi la guvernare ai lui Sánchez, invocând promisiuni electorale încălcate, în timp ce alţi aliaţi, precum Partidul Naţionalist Basc, s-au distanţat de guvern pe fondul scandalurilor de corupţie.

Pentru Sánchez, aflat acum sub o presiune politică puternică şi a cărui gestionare a crizei migraţiei din Ceuta i-a afectat grav poziţia, această iniţiativă ar putea reprezenta o oportunitate de a-şi salva fragilul guvern, notează Euractiv.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#conditii #extindere UE #Spania

Diferenţa dintre cotaţiile petrolului Brent şi WTI s-a mărit vineri la aproximativ 13 dolari pe baril, după ce joi atinsese 12,02 dolari, cel mai ridicat nivel din 6 mai. Brent se tranzacţionează în jurul valorii de 106 dolari pe baril, iar petrolul american WTI în jurul a 93 de dolari. Creşterea vine pe fondul discuţiilor de la Washington privind o posibilă restricţionare a exporturilor americane de motorină, transmite Reuters, notează News.ro.

Piaţa anticipează că, dacă motorina produsă în SUA nu va mai putea fi exportată, stocurile interne vor creşte rapid, iar rafinăriile vor fi obligate să proceseze mai puţin ţiţei. Această perspectivă pune presiune în special asupra WTI şi explică adâncirea discountului petrolului american faţă de Brent.

O asemenea măsură ar putea oferi iniţial o anumită relaxare a preţurilor motorinei în SUA, care au atins săptămâna aceasta nivelul record de 6,528 dolari pe galon. Efectele ulterioare ar putea fi însă opuse: reducerea activităţii rafinăriilor ar diminua şi producţia altor carburanţi, ceea ce ar putea conduce la scumpirea benzinei şi, pe termen mai lung, la o nouă creştere a preţului motorinei.

Rafinăriile ar putea reduce procesarea cu 12%

SUA sunt cel mai mare exportator mondial de motorină, cu exporturi nete de aproximativ 1,2 milioane de barili pe zi, şi o producţie de 5,1 milioane de barili pe zi, potrivit Morgan Stanley. Aceste livrări au compensat parţial dispariţia unor volume din Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, precum şi reducerea livrărilor din Rusia.

Wood Mackenzie estimează că o interdicţie asupra exporturilor ar lăsa pe piaţa americană un surplus de aproximativ 700.000 de barili pe zi de motorină şi gasoil. Depozitele de pe coasta Golfului Mexic ar putea ajunge la capacitatea maximă în puţin peste o lună, obligând rafinăriile să reducă procesarea ţiţeiului cu peste 2 milioane de barili pe zi, adică aproximativ 12% din nivelul actual.

O interdicţie nu este însă decisă. Casa Albă a negat miercuri informaţiile potrivit cărora ar pregăti suspendarea exporturilor de motorină pentru 90 de zile, iar secretarul Energiei, Chris Wright, a afirmat că o asemenea măsură nu ar controla creşterea preţurilor. Preşedintele Donald Trump declarase însă marţi că susţine o interdicţie. Wright discută în prezent cu directorii unor mari rafinării americane despre posibilitatea unei limitări voluntare a exporturilor.

Transportul scump împiedică SUA să profite de WTI mai ieftin

În mod normal, un discount atât de mare al WTI faţă de Brent ar face petrolul american mai atractiv pe pieţele externe şi ar stimula exporturile. Războiul cu Iranul a schimbat însă această ecuaţie, deoarece tarifele de transport maritim au crescut puternic, iar disponibilitatea petrolierelor s-a redus.

Transportul unei încărcături de ţiţei din zona Golfului Mexic către Asia cu un petrolier de foarte mare capacitate costă acum aproximativ 50 de milioane de dolari, faţă de 16 milioane înaintea războiului cu Iranul. Potrivit Mizuho, discountul necesar pentru ca petrolul american să compenseze costurile transportului a crescut de la aproximativ 4 dolari la circa 8 dolari pe baril.

În pofida diferenţei tot mai mari dintre cele două cotaţii, exporturile americane de ţiţei nu au crescut semnificativ. Acestea au avansat cu numai 45.000 de barili pe zi din iulie până în august, la 3,72 milioane de barili pe zi, iar media pe trei luni indică pentru septembrie a treia scădere lunară consecutivă şi cel mai redus nivel de dinaintea izbucnirii războiului cu Iranul în februarie.