Pasagerii de la bordul vasului de croazieră MV Hondius, unde a fost confirmat un focar de hantavirus, au început să fie debarcați în portul din Tenerife și urmează să fie transportați către țările de origine. La bord se află aproximativ 150 de persoane, iar în jur de 30 de membri ai echipajului vor rămâne pe navă pentru a o conduce ulterior către Țările de Jos, scrie euronews.ro.

Operațiunea de evacuare este coordonată de autoritățile spaniole, prin Ministerul de Interne și Ministerul Sănătății, iar măsurile de securitate din zonă au fost intensificate. La fața locului se află și reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății, care monitorizează desfășurarea intervenției.

La aproape o lună după ce primul pasager a murit din cauza hantavirusului la bordul navei MV Hondius, ambarcațiunea a ajuns în sfârșit în Tenerife, în Insulele Canare.

Nava MV Hondius a ajuns în apropierea portului Granadilla înainte de ivirea zorilor, însă nu va putea acosta imediat. Autoritățile au instituit un perimetru de securitate de o milă marină în jurul vasului. Nava va rămâne ancorată în larg, pentru a-i menține izolarea și a preveni orice contact direct cu țărmul, potrivit BBC. Operațiunea complexă a fost descrisă de ministrul spaniol al Sănătății drept „fără precedent”.

„Riscul de contagiune pentru populația generală este scăzut”, a reiterat ministrul Mónica García.

După ce vasul este poziționat corespunzător, echipele medicale urcă la bord pentru a verifica dacă vreun pasager sau membru al echipajului prezintă semne de infectare. Potrivit ultimelor informații, până în prezent nu au mai fost raportate cazuri cu simptome. Ulterior, pasagerii vor fi împărțiți pe grupuri în funcție de naționalitate și transportați spre țărm cu ambarcațiuni mai mici. În acest timp, pe aeroportul local vor fi deja pregătite avioane charter, gata să îi repatrieze în țările de origine.

Cu o zi înainte, sâmbătă, ministrul spaniol de Interne declara că Marea Britanie, Statele Unite și mai multe state membre ale Uniunii Europene trimit avioane pentru operațiune. De asemenea, sunt pregătite aeronave echipate medical, aflate în stand-by, în cazul în care va fi necesară transportarea unor persoane în izolare.

23 de țări implicate

Misiunea, care implică 23 de țări, a fost planificată în detaliu pentru a asigura maximum de siguranță și pentru a răspunde temerilor localnicilor nemulțumiți. Printre aceștia se află și președintele Insulelor Canare, care a declarat că „nu va fi liniștit” până când toți pasagerii și membrii echipajului nu vor părăsi arhipelagul.

Și reacțiile locuitorilor din Insulele Canare sunt împărțite. O parte critică decizia autorităților de la Madrid de a organiza evacuarea pasagerilor în arhipelag, temându-se de riscurile sanitare, în timp ce alții spun că oamenii aflați la bord trebuie ajutați și tratați cu solidaritate.

Româncă stabilită în Tenerife: „Survolează elicoptere, e multă securitate, nu m-am putut apropia de port”

„Vasul este în afara digului, deci exact cum au spus, că nu o să intre în port. A fost foarte greu, aseară, Guvernul Insulelor Canare nu a dorit, nici în ultimul moment, ca să ancoreze vasul, dar până la urmă s-a rezolvat cu maritima de transport. Sunt miniștrii de Interne și al Sănătății aici, care au venit special să gestioneze bine acțiunea. Survolează elicoptere, e multă securitate, nu m-am putut apropia de port. Sunt la 1 km. Se vede vasul că este în larg și așteptăm să se termine cu bine această acțiune, de care multora le este teamă”, a declarat Ana Liliana Ionescu, rezidentă în Tenerife.

Ana Ionescu a mai spus că mulți se tem de o posibilă răspândire a virusului, deși autoritățile au luat măsuri stricte de izolare, iar contactul cu pasagerii va fi limitat la personalul medical și echipele de intervenție.

„Autoritățile n-au vorbit de calm. Au vorbit doar despre faptul că nu sunt informați de guvernul de la Madrid. N-am văzut umanitate și solidaritate la acest guvern. Doar a fost transmisă teamă”, a adăugat Ana Liliana Ionescu.

Până în prezent, șase cazuri de hantavirus au fost confirmate dintre cele opt suspecte, semnalate după apariția unui focar la bordul vasului de croazieră care naviga în Oceanul Atlantic, a anunțat Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#evacuare #Hantavirus #pasageri #Tenerife

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.