O inițiativă legislativă propusă de Ministerul Sănătății din Spania, care prevede noi reguli de reglementare a pliculețelor cu nicotină și, de fapt, duce la imposibilitatea de a plasa produsul pe piață, a declanșat un val de critici în Uniunea Europeană. Șase state membre UE, Guvernul Suedez și Comisia Europeană au expediat scrisori către autoritățile spaniole, avertizând că proiectul de lege este o încălcare a principiului fundamental al pieței unice: libera circulație a mărfurilor, scrie infotag.md.

Potrivit presei europene, proiectul a fost propus sub forma unui decret regal și vizează înăsprirea reglementărilor asupra produselor din tutun de generație nouă, cum ar fi țigările electronice, dispozitivele de încălzire a tutunului și pliculețele cu nicotină. Una dintre cele mai controversate prevederi este limitarea conținutului de nicotină la 0,99 mg per pliculeț, un prag considerat de facto interdicția totală pentru produsele existente pe piața europeană, unde concentrațiile sunt de obicei mult mai mari (de exemplu, România permite până la 20 mg/pliculeț).

Suedia a trimis Comisiei Europene o opinie detaliată oficială, argumentând că proiectul de lege al Spaniei încalcă regulile pieței interne a UE și reprezintă o barieră comercială nejustificată. Suedia are cea mai scăzută rată a fumatului din UE, puțin peste 5%, comparativ cu o medie de aproximativ 22% la nivelul Uniunii Europene. Acest rezultat este atribuit în mare parte utilizării pe scară largă a snusului și, mai recent, a pliculețelor cu nicotină.

De asemenea, Suedia consideră că inițiativa Spaniei afectează direct exporturile sale și atacă un produs pe care îl consideră o alternativă mai sigură pentru fumatul tradițional. Pliculețele cu nicotină sunt populare în Suedia și joacă un rol important în politica națională de reducere a fumatului.

„Vrem să transmitem un semnal clar celorlalte state membre ale UE că vom apăra drepturile suedezilor care folosesc snus”, a declarat Benjamin Dousa, ministrul suedez al Comerțului.

Și Italia avertizează că măsura Spaniei creează bariere comerciale nejustificate și contravine principiului recunoașterii reciproce a mărfurilor. Autoritățile din această țară consideră că produsele care circulă legal în mai multe state membre ale UE nu pot fi interzise arbitrar într-un alt stat, fără dovezi clare privind riscurile pentru sănătate. Iar România subliniază că Spania nu a evaluat măsurile mai puțin restrictive, cum ar fi interzicerea vânzării către minori, o soluție aplicată în România din 2024. În opinia guvernului român, în absența unei evaluări riguroase, este dificil de demonstrat că măsurile propuse sunt într-adevăr proporționale cu obiectivul urmărit. Cehia atrage atenția asupra faptului că pliculețele cu nicotină nu conțin tutun, nu ard, nu produc fum și nici gudron, fiind concepute ca alternative mai sigure pentru fumători. Grecia, la rândul său, contestă prevederile privind etichetarea acestor produse, care ar putea afecta producătorii din alte țări și piața comună.

În dezbatere a intervenit și Comisia Europeană, care a criticat ambiguitățile din textul proiectului spaniol. Termeni precum „țigară electronică de unică folosință” și „produse conexe” sunt, în opinia Comisiei, prea vagi și mai extinse decât prevederile legislative comunitare. Astfel de ambiguități ar putea afecta aplicarea corectă a legii și ar putea pune în pericol libera circulație a bunurilor. Totodată, Comisia a cerut clarificări privind definirea nicotinei, avertizând că publicul ar putea fi indus în eroare în privința reglementării diverselor forme ale acesteia.

Decretul regal a fost criticat și de Comisia Națională a Piețelor și Concurenței (CNMC) din Spania. CNMC a precizat că, deși urmărește să abordeze problemele de sănătate publică, acesta afectează grav concurența pe piața produselor din tutun. Comisia avertizează că proiectul nu este în conformitate cu reglementările UE, ceea ce ar putea crea dificultăți pentru întreprinderi. În schimb, recomandă consolidarea campaniilor de informare publică și interzicerea vânzării produselor din tutun către minori, subliniind că măsurile de reglementare ar trebui să respecte principiile unei reglementări corecte și să fie adoptate prin legi, nu prin decrete regale.

Un proiect de lege similar cu cel al Spaniei a fost înregistrat recent și în Republica Moldova, vizând interzicerea pliculețelor cu nicotină. Inițiativa a fost criticată de experți, deoarece se distanțează de modelul de reglementare adoptat în majoritatea țărilor UE.

#interzicere #pliculete cu nicotina #Spania

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.