O inițiativă legislativă propusă de Ministerul Sănătății din Spania, care prevede noi reguli de reglementare a pliculețelor cu nicotină și, de fapt, duce la imposibilitatea de a plasa produsul pe piață, a declanșat un val de critici în Uniunea Europeană. Șase state membre UE, Guvernul Suedez și Comisia Europeană au expediat scrisori către autoritățile spaniole, avertizând că proiectul de lege este o încălcare a principiului fundamental al pieței unice: libera circulație a mărfurilor, scrie infotag.md.

Potrivit presei europene, proiectul a fost propus sub forma unui decret regal și vizează înăsprirea reglementărilor asupra produselor din tutun de generație nouă, cum ar fi țigările electronice, dispozitivele de încălzire a tutunului și pliculețele cu nicotină. Una dintre cele mai controversate prevederi este limitarea conținutului de nicotină la 0,99 mg per pliculeț, un prag considerat de facto interdicția totală pentru produsele existente pe piața europeană, unde concentrațiile sunt de obicei mult mai mari (de exemplu, România permite până la 20 mg/pliculeț).

Suedia a trimis Comisiei Europene o opinie detaliată oficială, argumentând că proiectul de lege al Spaniei încalcă regulile pieței interne a UE și reprezintă o barieră comercială nejustificată. Suedia are cea mai scăzută rată a fumatului din UE, puțin peste 5%, comparativ cu o medie de aproximativ 22% la nivelul Uniunii Europene. Acest rezultat este atribuit în mare parte utilizării pe scară largă a snusului și, mai recent, a pliculețelor cu nicotină.

De asemenea, Suedia consideră că inițiativa Spaniei afectează direct exporturile sale și atacă un produs pe care îl consideră o alternativă mai sigură pentru fumatul tradițional. Pliculețele cu nicotină sunt populare în Suedia și joacă un rol important în politica națională de reducere a fumatului.

„Vrem să transmitem un semnal clar celorlalte state membre ale UE că vom apăra drepturile suedezilor care folosesc snus”, a declarat Benjamin Dousa, ministrul suedez al Comerțului.

Și Italia avertizează că măsura Spaniei creează bariere comerciale nejustificate și contravine principiului recunoașterii reciproce a mărfurilor. Autoritățile din această țară consideră că produsele care circulă legal în mai multe state membre ale UE nu pot fi interzise arbitrar într-un alt stat, fără dovezi clare privind riscurile pentru sănătate. Iar România subliniază că Spania nu a evaluat măsurile mai puțin restrictive, cum ar fi interzicerea vânzării către minori, o soluție aplicată în România din 2024. În opinia guvernului român, în absența unei evaluări riguroase, este dificil de demonstrat că măsurile propuse sunt într-adevăr proporționale cu obiectivul urmărit. Cehia atrage atenția asupra faptului că pliculețele cu nicotină nu conțin tutun, nu ard, nu produc fum și nici gudron, fiind concepute ca alternative mai sigure pentru fumători. Grecia, la rândul său, contestă prevederile privind etichetarea acestor produse, care ar putea afecta producătorii din alte țări și piața comună.

În dezbatere a intervenit și Comisia Europeană, care a criticat ambiguitățile din textul proiectului spaniol. Termeni precum „țigară electronică de unică folosință” și „produse conexe” sunt, în opinia Comisiei, prea vagi și mai extinse decât prevederile legislative comunitare. Astfel de ambiguități ar putea afecta aplicarea corectă a legii și ar putea pune în pericol libera circulație a bunurilor. Totodată, Comisia a cerut clarificări privind definirea nicotinei, avertizând că publicul ar putea fi indus în eroare în privința reglementării diverselor forme ale acesteia.

Decretul regal a fost criticat și de Comisia Națională a Piețelor și Concurenței (CNMC) din Spania. CNMC a precizat că, deși urmărește să abordeze problemele de sănătate publică, acesta afectează grav concurența pe piața produselor din tutun. Comisia avertizează că proiectul nu este în conformitate cu reglementările UE, ceea ce ar putea crea dificultăți pentru întreprinderi. În schimb, recomandă consolidarea campaniilor de informare publică și interzicerea vânzării produselor din tutun către minori, subliniind că măsurile de reglementare ar trebui să respecte principiile unei reglementări corecte și să fie adoptate prin legi, nu prin decrete regale.

Un proiect de lege similar cu cel al Spaniei a fost înregistrat recent și în Republica Moldova, vizând interzicerea pliculețelor cu nicotină. Inițiativa a fost criticată de experți, deoarece se distanțează de modelul de reglementare adoptat în majoritatea țărilor UE.

#interzicere #pliculete cu nicotina #Spania

Finlanda își testează capacitatea de a supraviețui unei crize majore într-un moment în care Rusia reprezintă principala preocupare de securitate pentru Europa de Nord. Peste 2.000 de persoane participă la un amplu exercițiu de protecție civilă în orașul Kuopio, unde scenariul include atacuri cibernetice, întreruperea alimentării cu energie și apă și amenințarea unor lovituri cu rachete.

Este cel mai mare exercițiu de protecție civilă organizat în Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Euronews. În centrul exercițiului se află un adăpost subteran săpat în stâncă, proiectat să ofere protecție inclusiv împotriva unor atacuri nucleare sau biologice. În mod normal, spațiul este o sală de sport. Pentru exercițiu, însă, sute de persoane au dormit acolo pe paturi de campanie, transmite Mediafax.

Finlandezii simulează o criză provocată de atacuri

Scenariul pregătit la Kuopio este unul complex. Infrastructura critică a orașului este afectată de atacuri cibernetice, alimentarea cu apă și electricitate este perturbată, iar populația trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unor atacuri cu rachete. În interiorul adăpostului, militarii finlandezi echipați în costume de protecție și măști verifică nivelul radiațiilor.

Scopul nu este doar testarea echipamentelor. Autoritățile vor să vadă dacă populația știe ce trebuie să facă în primele ore ale unei crize, inclusiv într-o situație în care serviciile publice nu mai funcționează normal. Finlanda recomandă ca oamenii să fie capabili să se descurce singuri cel puțin 72 de ore, în cazul în care electricitatea se întrerupe sau apa devine nepotabilă.

Lecția războiului din Ucraina

Exercițiul are loc într-o țară care împarte cu Rusia o frontieră de peste 1.300 de kilometri, de la Marea Baltică până în apropierea Cercului Polar. Finlanda a intrat în NATO în 2024, împreună cu Suedia, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Până atunci, strategia finlandeză se bazase în mare măsură pe capacitatea proprie de apărare. Acum, autoritățile încearcă să combine apărarea militară cu pregătirea populației.

Asko Muhonen, colonel în rezervă și organizator al exercițiului de la Kuopio, spune că apărarea Finlandei depinde nu doar de armată, ci și de mentalitatea oamenilor obișnuiți, care trebuie să fie pregătiți să își asume responsabilitatea pentru securitatea țării. Ucraina oferă una dintre cele mai importante lecții. În timpul atacurilor rusești, oamenii au uneori doar câteva minute pentru a ajunge la o stație de metrou sau într-o parcare subterană. De aceea, spune Muhonen, un adăpost nu trebuie neapărat să reziste unui atac nuclear pentru a fi util. Mai important este ca oamenii să poată ajunge rapid într-un loc care oferă un anumit nivel de protecție.

„Nimeni nu știa că se poate întâmpla”

Printre participanții la exercițiu se află și Dmytro Untila, un student ucrainean de 20 de ani. El se afla acasă, în Odesa, când rachetele rusești au lovit orașul la 24 februarie 2022, în prima zi a invaziei pe scară largă. Nu avea un adăpost la care să poată ajunge și s-a refugiat în holul de la intrarea în clădire. Experiența l-a făcut să privească diferit pregătirea pentru situații de urgență. Potrivit lui, instruirea ar fi fost cu siguranță utilă în Ucraina, pentru că „nimeni nu știa că se poate întâmpla”. Aceasta este una dintre ideile centrale ale exercițiului finlandez: populația trebuie să știe ce are de făcut înainte ca o situație reală să apară.

Și infrastructura energetică este testată

Războiul nu înseamnă însă doar rachete. Juha Räsänen, directorul companiei energetice Savon Voima, spune că în regiunea Kuopio cele mai obișnuite amenințări pentru infrastructură sunt încă ninsorile abundente, furtunile și vremea severă. Dar situația s-a schimbat radical după invazia Ucrainei. Compania a renunțat la achiziționarea biocombustibilului rusesc și, potrivit lui Räsänen, a observat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice asupra rețelei.

Inginerii au descoperit anul trecut și cel puțin zece autocolante amplasate în puncte considerate vulnerabile ale infrastructurii energetice. Alte companii finlandeze au raportat descoperiri similare, fără să fie clar cine le-a amplasat. Au fost observate și drone în apropierea liniilor electrice, însă autorii nu au fost identificați. Totuși, serviciul finlandez de securitate și informații a precizat că a investigat numeroase sesizări și nu a identificat, în acest caz, nimic care să reprezinte o amenințare confirmată. Unele observații raportate de populație, inclusiv drone, au avut explicații obișnuite.

Finlanda are propria memorie a războiului

Pregătirea populației are și o explicație istorică. În războaiele purtate cu Uniunea Sovietică, Finlanda a pierdut aproximativ 11% din teritoriu, iar peste 400.000 de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. La Kuopio, memoria acelor evenimente este încă vie.

Risto Mönkkönen, în vârstă de 95 de ani, își amintește cum, în copilărie, a fugit într-un adăpost împreună cu tatăl său în momentul în care un bombardament a lovit orașul. Cinci dintre prietenii tatălui său au fost uciși.

Pirkko Naukkarinen, acum în vârstă de 102 ani, avea 16 ani când a lucrat într-o bucătărie de campanie din apropierea frontului. A trecut prin bombardamente și a fost nevoită să se ascundă în tranșee și șanțuri.

O altă femeie, Aili Toivanen, a povestit că familia sa a fost evacuată de două ori. A doua oară, trenul în care se aflau a fost bombardat de aviația sovietică. Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, ea s-a temut că ar putea fi obligată să-și părăsească locuința pentru a treia oară.

„Nu trebuie să credem ce spun, ci să observăm ce fac”

La exercițiul din Kuopio participă inclusiv copii și studenți. Pentru autoritățile finlandeze, pregătirea începe cu mult înainte ca o criză să apară. Ideea este ca oamenii să știe cum să reacționeze atunci când electricitatea dispare, comunicațiile sunt afectate, apa nu mai poate fi consumată sau apare o amenințare militară. Finlanda nu susține că poate elimina toate riscurile. Dimpotrivă, unul dintre mesajele exercițiului este că nu toate amenințările pot fi prevenite. Dar o populație pregătită poate reduce efectele unei crize. Într-un context european în care autoritățile avertizează tot mai des asupra atacurilor cibernetice, sabotajului și altor forme de război hibrid, modelul finlandez pune accentul pe o idee simplă: apărarea unei țări nu începe și nu se termină la granița armatei. „Nu credeți ce spun, ci observați ce fac”, este mesajul transmis de Asko Muhonen atunci când vorbește despre Rusia.