Vicepremierul Andrei Spânu ministrul infrastructirii și al dezvoltării regionale, a comentat creșterea continuă a prețurilor la carburanți în Republica Moldova prin faptul declanșării războiul din Ucraina. Acesta a provocat majorări deoarece multe din lanțurile logistice de livrare au fost afectate. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la postul TV N4.

„Cetățenii trebuie să înțeleagă că noi avem o situație fără precedent în ultimii zeci de ani, probabil de la al doilea război mondial încoace. Acest război din Ucraina nimeni nu poate să spună cum ne va afecta în final. În sensul, cât de mult vor crește prețurile, cât de mult se vor schimba lanțurile logistice. Eu am să vă dau doar un exemplu: pe piața produselor petroliere 30 la sută din aceste produse până la începerea războiului erau importate din est. Acum aceste lanțuri logistice s-au întrerupt. O altă parte din lanțuri veneau prin Marea Neagră, acum nu mai vin pentru că sunt riscuri și unele companii nu mai asigură aceste nave. Totul este într-o schimbare continuă.” – a comentat vicepremierul Spânu.

Mesajul său, în contextul actual pentru cetățeni este să fie înțelegători și să aibă un comportament corect în situația dată.

„Suntem într-o perioadă de criză cu un grad de incertitudine extrem de mare, ori noi vorbeam înainte de război despre prețul gazului când era de 1700 -1800 de dolari pe mia de m3, săptămâna asta am avut prețuri de 3800 de dolari pe mia de m3 și tot în aceeași zi am avut și prețul de 2800 de dolari pe mia de m3. Cumva de la oră la oră se schimba prețul foarte mult. Aceste semnale ne spun că trebuie să fim prudenți. Da, trebuie să facem economii, pentru că asta este situația. În perioada în care suntem afectați, toți trebuie să avem în calcul – de la guvern, autorități, administrație publică locală, cetățeni, că trebuie să înțelegem în ce situație suntem și să avem un comportament corect și înțelegător în situația dată.” – a spus ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale.

Statul va interveni și va reglementa situația pentru a nu avea cel puțin abuzuri, declară ministrul.

„Vedem cum în fiecare zi prețul la carburanți crește și evident că în perioada următoare vom lua anumite decizii care să reglementeze anumite situații ca să nu avem abuzuri cel puțin.”

Întrebat dacă s-ar putea reduce din accize și TVA la prețul carburanților, vicepremierul Spânu spune că aceste reduceri în contextul creșterii accelarate a prețurilor vor avea un impact foarte mic.

„Noi am discutat acest subiect. Impactul va fi foarte mic. Dacă acest ritm de creșteri se menține chiar dacă vom reduce accizul cu un leu spre ex., el peste o zi – două, dacă avem acest ritm de creștere, prețul va reveni tot acolo.” – a conchis vicepremierul.

Reamintim că în contextul răboiului din Ucraina, prețurile la carburanți cresc în mod constant pe piețele internaționale. Barilul de petrol pe piaţa europeană a depăşit luni, 130 de dolari şi se tranzacţiona, marţi, cu 125 de dolari, pe fondul invadării Ucrainei de către Rusia.

#Andrei Spinu #carburanti #combustibil #majorari #prețuri #razboi #Ucraina

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.