Moldova trebuie să accelereze viteza de transpunere a standardelor UE în legislația națională, a declarat deputatul Marcel Spatari, după reuniunea Comitetului Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova. Oficialul a reiterat în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de eurodeputatul Siegrfied Mureșan că țara noastră se confruntă în continuare cu atacuri hibride din partea Rusiei.

Urmare a reuniunii, a fost adoptată o declarație prin care membrilor Consiliului European li se cere să deschidă negocierile pe clustere la următoarea ședință.

„Vom intensifica colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul European și sperăm ca pe viitor aceste întâlniri să fie cu frecvență de odată la 2 ani. Am fost invitați în prima jumătate a anului viitor la Bruxelles”, a conchis Spatari.

La rândul său, Mureșan a menționat că împreună cu alți eurodeputați din Polonia, Suedia, Litoania și România, a venit la Chișinău pentru a consolida cooperarea dintre Parlamentul European și Parlamentul Republicii Moldova și a discuta cum se va desfășura acest proces în următorii patru ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Am venit să spunem colegilor din Parlamentul Republicii Moldova, dar mai ales cetățenilor Republicii Moldova, că și în următorii ani Parlamentul European va continua să fie de partea cetățenilor Republicii Moldova și va sprijni integrarea europeană a Republicii Moldova, așa cum am făcut-o și în ultimii ani. Există, în momentul de față, o majoritate clară în Parlamentul European care dorește parcurgerea rapidă a etapelor de integrare pentru Republica Moldova și care dorește Republica Moldova stat membru cu drepturi depline. Acest lucru a fost reflectat în faptul că oricând. În ultima perioadă, am fost chemați în Parlamentul European să votăm cu privire la chestiuni legate de Republica Moldova. Acest vot a fost întotdeauna unul pozitiv și cu o majoritate covârșitoare”, a declarat Mureșan.

La reuniune s-a mai discutat despre pachetul de ajutor de 1,9 miliarde de euro acordat Moldovei de UE, despre amenințările hibride ale Rusiei, dar și despre rolul Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.

Potrivit lui Mureșan, pentru a ne alinia celor șase clustere pentru care urmează să se deschidă negocierile, se vor forma grupuri de lucru în Comitetul Parlamentar de Asociere. În cazul a trei dintre ele, se cere ca tratativele să fie începute până la sfârșitul anului 2025.

#aderare #Marcel Spatari #Negocieri #Siegfried Mureșan #UE

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.