Pe parcursul mai multor ani, specialiştii au constatat că factorii mediului şcolar au influenţă directă şi indirectă asupra stării de sănătate a copiilor. Astfel, unul din aceşti factori este necorespunderea înălţimii mobilierului cu talia copiilor din instituţiile de învăţământ primar, gimnazial și liceal.

Astfel, conform datelor statistice, circa 50% din copiii din instituţiile de învăţământ din ţară nu sunt aşezaţi corect la mese. Necorespunderea înălţimii mobilierului cu talia copiilor este unul din factorii care a condiţionat diagnosticarea printre copiii din instituţiile de învăţământ general a bolilor sistemului osteo-articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv.

„Datele statistice relevă că pe parcursul anului 2020 (deși elevii au lipsit din instituții din motivul pandemiei prin COVID-19) nivelul morbidităţii prin bolile sistemului osteoarticular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv printre copiii din instituţiile de învăţământ primar, gimnazial și liceal a constituit 16,8 cazuri la 1000 copii. În clasamentul structurii morbidității generale, bolile sistemului osteoarticular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv ocupă locul IV”.

Mai mult, un alt factor care influențează starea de sănătate a elevilor este necorespunderea normelor sanitare ale regimului de studiu cum ar fi numărul de ore incluse în orarul lecțiilor și a programelor de studii. Acestea determină apariția în rândurile elevilor a bolilor din partea ochilor și anexelor sale. În rândul elevilor, în perioada anului 2020, au fost diagnosticate 44,1 cazuri la 1000 copii. În structura morbidității generale aceste boli ocupă locul III.

În acest context, ANSP a elaborat norme sanitare privind dotarea sălilor de studii cu mobilier, care să corespundă taliei elevilor și a cerințelor față de orarul lecțiilor. Aceste elemente sunt legiferate în Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice „Igiena instituţiilor de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, aprobate prin Hotărârea Medicului şef sanitar de stat nr. 21 din 29.12.2005 (MO, 2006. nr. 146-149, art. 489).

ANSP vine cu un apel către agenții economici producători de mobilier școlar să respecte strict prevederile legale în scopul diminuării nivelului morbidității prin bolile sistemului osteoarticular și ale muşchilor.

#ANSP #copii #scoala #stare de sanatate

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.