Pe parcursul mai multor ani, specialiştii au constatat că factorii mediului şcolar au influenţă directă şi indirectă asupra stării de sănătate a copiilor. Astfel, unul din aceşti factori este necorespunderea înălţimii mobilierului cu talia copiilor din instituţiile de învăţământ primar, gimnazial și liceal.

Astfel, conform datelor statistice, circa 50% din copiii din instituţiile de învăţământ din ţară nu sunt aşezaţi corect la mese. Necorespunderea înălţimii mobilierului cu talia copiilor este unul din factorii care a condiţionat diagnosticarea printre copiii din instituţiile de învăţământ general a bolilor sistemului osteo-articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv.

„Datele statistice relevă că pe parcursul anului 2020 (deși elevii au lipsit din instituții din motivul pandemiei prin COVID-19) nivelul morbidităţii prin bolile sistemului osteoarticular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv printre copiii din instituţiile de învăţământ primar, gimnazial și liceal a constituit 16,8 cazuri la 1000 copii. În clasamentul structurii morbidității generale, bolile sistemului osteoarticular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv ocupă locul IV”.

Mai mult, un alt factor care influențează starea de sănătate a elevilor este necorespunderea normelor sanitare ale regimului de studiu cum ar fi numărul de ore incluse în orarul lecțiilor și a programelor de studii. Acestea determină apariția în rândurile elevilor a bolilor din partea ochilor și anexelor sale. În rândul elevilor, în perioada anului 2020, au fost diagnosticate 44,1 cazuri la 1000 copii. În structura morbidității generale aceste boli ocupă locul III.

În acest context, ANSP a elaborat norme sanitare privind dotarea sălilor de studii cu mobilier, care să corespundă taliei elevilor și a cerințelor față de orarul lecțiilor. Aceste elemente sunt legiferate în Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice „Igiena instituţiilor de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, aprobate prin Hotărârea Medicului şef sanitar de stat nr. 21 din 29.12.2005 (MO, 2006. nr. 146-149, art. 489).

ANSP vine cu un apel către agenții economici producători de mobilier școlar să respecte strict prevederile legale în scopul diminuării nivelului morbidității prin bolile sistemului osteoarticular și ale muşchilor.

#ANSP #copii #scoala #stare de sanatate

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.