Auzim deseori că tehnologia și evoluția acesteia ne vor lua locurile de muncă și, într-adevăr, în anumite domenii oamenii vor fi înlocuiți cu mașinării. Însă, o mașinărie sau o tehnologie – oricât de avansată ar fi – nu va putea înlocui vreodată acea atingere umană, cunoștințele și experiența adunate de-a lungul timpului de un profesionist în carne și oase.

Pe lângă asta, există o mulțime de informații – tot de oameni alcătuite – care se schimbă atât de rapid încât tehnologia nu poate să le asimileze într-un timp scurt. Astfel de profesii sunt cele de responsabil cu protecția datelor personale, designer sau trainer, spre exemplu.

Iată trei profesii care nu vor dispărea prea curând de pe piață și motivele pentru care specialiștii din aceste domenii nu vor rămâne fără locuri de muncă.

1. Responsabil de protecția datelor personale

Această meserie este nouă, dacă este să o comparăm cu altele care există de ani de zile.

De câțiva ani, s-a instituit în Uniunea Europeană o lege care oferă protecție datelor personale pe care oamenii le împărtășesc cu diverse afaceri.

Responsabilul de date personale – fie că este angajatul permanent al unei companii sau un colaborator punctual – are grijă ca toată documentația legată de acest subiect să fie pusă la punct pentru ca acea companie cu care colaborează să nu aibă probleme juridice grave din această cauză.

De asemenea, el poate să fie la fel de bine consultant și pentru persoane fizice, care doresc să își cunoască drepturile și obligațiile, în general, sau în cazuri particulare, când simt că drepturile le-au fost încălcate.

Având în vedere că aceste legi sunt făcute de oameni, ele se pot schimba de pe o zi pe cealaltă și este deosebit de important ca persoana care se ocupă cu interpretarea acestora să fie la curent cu toate noutățile.

Mai mult decât atât, este nevoie de o abordare umană atunci când vine vorba despre explicat și interpretat legi, așa că este clar că nu va dispărea în curând această meserie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

2. Designer

Când spunem designer ne referim atât la cel care se ocupă de branding, de UI/UX, de haine sau de interior.

Un designer trebuie să înțeleagă ce se întâmplă în mintea clienților și să transpună aceste dorințe în rezultatul final al lucrării sale, oricare ar fi acesta.

Un soft anume va înțelege în mare despre ce este vorba în proiectul pe care trebuie să îl ducă la capăt, însă, atunci când vine vorba despre nuanțe și detalii, acestea vor putea fi puse în practică doar de o minte și de o mână de om.

Așa că, dacă ești o fire creativă și îți place să lucrezi cu oameni în același timp, atunci nu ezita să mergi spre această carieră, încă de viitor!

3. Trainer

Învățarea pe cont propriu a avut la un moment dat un mare avânt, însă parcă acum nu mai este la fel de confortabil să te uiți la un video și mai apoi să tragi tu concluziile care îți sunt la îndemână.

Procesul de învățare presupune, de obicei, două persoane: trainerul, sau cel care predă, și cel care învață.

Pentru a nu exista lacune de-a lungul acestui proces, cel mai ușor este să existe o interacțiune live între aceștia doi, sau în grup, în funcție de tipul de curs despre care vorbim.

Încă de mici suntem obișnuiți să învățăm alături de cineva – fie că vorbim despre părinți și familie sau învățători, așa că și acum, adulți fiind, ni se potrivește mai bine acest stil atunci când vine vorba despre cursuri de perfecționare sau de reconversie profesională.

Aceste 3 meserii fac parte din grupul celor care nu vor dispărea prea curând, așadar merită să investești timp și resurse financiare pentru a te dezvolta în aceste direcții.

#designer #profesii #trainer

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.