Ministerul Sănătății se arată deranjat de solicitările și sfaturile care sunt remise în adresa instituției din partea unor politicieni, partidele politice în contextul situației epidemiologice actuale. Mai cu seamă, în contextul scandalului iscat privind obligativitatea prezentării testului negativ la COVID-19 a cadrelor didactice nevaccinate.

Într-o postare pe Facebook, Ala Nemerenco îndeamnă formațiunile politice să nu să se implice în gestionarea pandemiei. Explică și de ce.

„Ministerul Sănătății nu comentează declarațiile formațiunilor politice care politizează subiectul pandemiei și vine cu rugăminte respectuoasă către politicieni să nu se implice în gestionarea situației pandemice, să permită epidemiologilor și medicilor să-și facă munca, și să nu procedeze exact ca politicienii de anul trecut. Cineva a plătit cu viața pentru greșelile comise de autorități în acțiunile cărora s-a implicat prea mult politicul”, a scris Nemerenco.

În dimineața zilei fostul deputat al Platformei DA, Liviu Vovc, salută din numele formațiunii decizia autorităților de a începe noul an școlar cu prezența fizică a elevilor în instituțiile de învățământ, însă critică inițiativa de a-i obliga pe angajații de a face testul odată la 14 zile, în cazul în care nu sunt vaccinați sau refuză să o facă din anumite considerente.

Decizia CNESP a fost criticată și de membrii Alianței pentru Unirea Românilor care au anunțat că nu este corect ca cadrele didcatice să se testeze din cont propriu la COVID-19, la fiecare două săptămâni.

Anterior, primarul municipiului Chișinău a anunțat că decizia Comisiei Naționale Extraordinară de Sănătate Publică, prin care cadrele didactice din țară sunt obligate să prezinte teste negative la noul coronavirus la fiecare două săptămâni din 1 septembrie din cont propriu, este nulă pe teritoriul municipiului Chișinău.

Între timp și deputatul PAS, Radu Marian a criticat decizia lui Ion Ceban. Marian a scris că Ion Ceban își bate joc de eforturile autorităților centrale de a impulsiona vaccinarea gratuită în rândul cadrelor didactice și de a relua în siguranță procesul de învățământ.

#MS #pandemie #politicieni

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.