Viceprim-ministrul Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a avut o reacție duminică seara, 16 octombrie curent, după ce a aflat că patru partide de opoziție au creat Comitetul Salvării Naționale (CSN). „Mai bine și-ar lansa o spovedanie națională și să întoarcă țării tot ce au furat”, a comentat oficialul pe contul său de Facebook.

„Toate grupările care au furat ani la rând Moldova (frăția penalilor) își lansează Alternative Naționale, Adunări Naționale, Comitete Naționale etc. Mai bine și-ar lansa o spovedanie națională și să întoarcă țării tot ce au furat. Oameni buni, ei sunt disperați. Ei, aceasta grupare de hoți, vor să rupă Moldova din calea ei de dezvoltare europeană. Ei nu vor pace și liniște în țara noastră. Ei vor haos pentru a scăpa de justiție. Ei sunt fricoși, au fugit din țară. Trăiesc în lux în țări străine și se ascund ca tâlharii în spatele oamenilor. Noi vom izbuti. Moldova va reuși!”, a scris Andrei Spînu.

CSN este format din lideri ai partidelor politice de opoziție, reprezentanți ai societății civile și profesioniști în diverse domenii. Din conducerea CSN vor face parte Ilan Șor, președintele Partidului Politic „ȘOR”, deputat, Marina Tauber, vicepreședinte al Partidului Politic „ȘOR”, deputat, Gheorghe Cavcaliuc, președintele Partidului „Acasă Construim Europa”, Dinu Țurcanu, președintele Raionului Orhei, jurist, Radu Bușilă, primarul comunei Piatra, raionul Orhei, jurist, Constantin Starîș, deputat PCRM, Serghei Mișin, președintele Partidului Renaștere-Возрождение.

„Acest comitet va desfășura diferite acțiuni, inclusiv va asigura guvernarea până la organizarea alegerilor anticipate. Va acționa în numele și în interesul poporului Republicii Moldova”, a dat asigurări Ilan Șor, de pe skype.

Ilan Șor: Comitetul Salvării Naționale va acționa în numele și în interesul poporului Republicii Moldova

#Andrei Spinu #CSN #Ilan Șor

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.