Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Spînu, despre achitarea plăților către Gazprom în ruble: Nu se referă la Republica Moldova

23 Mart. 2022, 17:52
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
23 Mart. 2022, 17:52 // Actualitate //  Victoria Laur

Moldovagaz a făcut anterior plăți în ruble către Gazprom, susține vicepremierul Andrei Spînu. Totuși, acesta susține că decizia lui Putin de a solicita achita pentru gaze naturale în valuta națională rusească nu se referă la Republica Moldova.

Potrivit oficialului, în contractul de livrare este stipulat că achitările se pot face în ruble, euro sau dolari, transmite Rupor. În același timp, conform lui, declarația lui Putin nu ar trebui să afecteze prevederile contractuale pe care le-au încheiat Gazprom și Moldovagaz.

„Gazprom plătește pentru tranzitul gazelor prin Moldova și o face în ruble. Apoi Moldova întoarce rublele Gazprom-ului. Contractul nostru prevede mai multe opțiuni”, a punctat Spînu.

Declarațiile au fost făcute de vicepremier în cadrul declarațiilor de presă după ședința de miercuri a Guvernului. Spînu a fost rugat să ofere explicații, în contextul unei decizii emise de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, prin care Moscova cere ca țările din lista celor „neprietenoase” să efectueze plățile pentru livrarea gazului în ruble rusești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

21 Nov. 2026, 17:24
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
21 Nov. 2026, 17:24 // Slider //  Victoria Laur

Ministerul Finanțelor elaborează programul de gestionare a datoriei de stat pentru perioada 2027-2029, care stabilește sursele de împrumut, condițiile de finanțare și măsurile de control al costurilor și riscurilor. Proiectul documentului este supus consultărilor publice până pe 4 decembrie.

Cât va datora statul

Potrivit proiectului bugetului de stat, datoria de stat ar putea ajunge la cel mult 186,5 miliarde de lei la sfârșitul anului 2027, echivalentul a 44,2% din PIB. Ministerul estimează că, la sfârșitul anului curent, aceasta va constitui 162,9 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de 23,6 miliarde într-un singur an, informează IPN. Din total, datoria externă nu va depăși 119,9 miliarde de lei, iar cea internă – 66,5 miliarde.

Tendința de creștere va continua și în următorii ani. Datoria este prognozată să ajungă la 201,5 miliarde de lei în 2028 și la aproape 210 miliarde în 2029. În raport cu economia, însă, ponderea acesteia ar urma să scadă treptat, până la 42,2% din PIB în 2029.

Pentru 2027, statul planifică să contracteze împrumuturi externe de 22,4 miliarde de lei, echivalentul a circa 1,25 miliarde de dolari, și să ramburseze 4,7 miliarde de lei. Cea mai mare parte a finanțării externe este prevăzută din partea Uniunii Europene, prin intermediul Planului de creștere economică.

Nivelul estimat al datoriei se apropie de plafonul de 45% din PIB stabilit de Ministerul Finanțelor în programul anterior, aprobat prin HG nr. 838/2025. Pentru 2027, prognoza indică deja o pondere de 44,2% din PIB. Prin comparație, la sfârșitul anului 2024, datoria de stat era de 121,4 miliarde de lei, iar până la finele lui 2027 ar urma să crească cu peste 50%.

Același program stabilește că serviciul datoriei, exprimat prin costurile aferente acesteia, nu trebuie să depășească 10% din veniturile bugetului. În 2025, indicatorul era de 6%, iar estimările privind dobânzile pentru 2027 îl apropie de 9%.

Cât costă împrumuturile

Numai dobânzile aferente datoriei de stat vor costa bugetul public 8,4 miliarde de lei în 2027, cu 1,7 miliarde mai mult decât în 2026. Suma este apropiată de bugetul prevăzut pentru ordinea publică și securitatea națională, de 9,4 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a cheltuielilor cu dobânzile revine datoriei interne, pentru care rata medie estimată la valorile mobiliare de stat este de circa 11,5% anual.

Pentru perioada 2027-2029, Ministerul Finanțelor își propune să dezvolte piața internă a valorilor mobiliare de stat, să atragă împrumuturi externe cu scadențe de cel puțin 15 ani, în special de la creditorii multilaterali, și să țină sub control riscurile asociate datoriei publice.