Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, îndeamnă toate structurile să intervină și să „oprească dezmățul” prin care Consiliul Municipal Chișinău vrea să decidă pe 6 Planuri Urbanistice Zonale.

Spînu presupune că, CNA, Primăria, Procuratura și unii judecători ar fi „în cârdășie și înțelegeri” la realizarea acestui scop.

„Regret incapacitatea CNA și a instituțiilor de a verifica legalitatea actelor emise în domeniul construcțiilor. Pot doar să presupun că e vorba de cârdășie și înțelegeri între CNA, Primărie, Procuratură, Judecători. Sesizez toate structurile să intervină și să oprească dezmățul. Mafia imobiliară trebuie oprită. Așa nu se mai poate. Voi solicita audieri publice la parlament pe acest subiect. E timpul să vorbim deschis despre mizeria din acest sector”, se arată în mesajul lui Spînu.

Drept reacție, Primăria Municipiului Chișinău a precizat că, în prezent „eliberează toate actele permisive conform legislație”.

„CMC decide să voteze sau nu anumite documente. Dar, Primăria Chișinău eliberează acte permisive în strictă conformitate cu legislația și documentația urbanistică aprobată de CMC. Toate insinuările cu privire la eliberarea actelor permisive cu încălcări, au fost eliberate în perioadele anterioare și nu suntem vizați nici cum în diverse declarații apărute”, se arată în reacția municipalității.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Andrei Spinu #Primaria Capitalei #PUZ #PUZ Botanica

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.