Comisia de Apărare a Parlamentului European a fost ținta unui atac cibernetic, potrivit unui e-mail intern consultat de Politico. Parlamentul European le-a cerut miercuri, 21 februarie curent, membrilor subcomisiei pentru Apărare să își verifice telefoanele pentru a detecta eventuale programe spion, după ce a găsit urme de piraterie informatică pe două dispozitive.

Unul dintre purtătorii de cuvânt ai Parlamentului, Delphine Colard, a declarat că „urmele găsite în două dispozitive” au stat la baza e-mailului prin care se cerea membrilor să își verifice telefoanele.

„În contextul geopolitic dat și având în vedere natura dosarelor urmărite de subcomisia pentru Securitate și Apărare, o atenție deosebită este dedicată dispozitivelor membrilor acestei subcomisii și personalului care îi sprijină activitatea”, se arată într-un comunicat, relatează digi24.ro.

Dezvăluirile apar în contextul unor incidente anterioare cu alți membri ai Parlamentului European care au fost ținta unor programelor de spionaj. Mai multe anchete au dezvăluit în 2022 că telefoanele membrilor mișcării de independență catalană, printre care se numără și politicieni europeni, au fost infectate cu Pegasus și Candiru, două tipuri de instrumente de hacking. În același an, membrul grec al Parlamentului European și lider al opoziției, Nikos Androulakis, s-a aflat pe o listă de personalități politice și publice grecești despre care s-a constatat că au fost vizate de Predator, un alt instrument spyware.

Președintele Parlamentului, Roberta Metsola, s-a confruntat și ea anterior cu o tentativă de piratare cu ajutorul unui spyware. În 2022, membrii Parlamentului European au înființat o comisie specială de anchetă pentru a investiga această problemă. Aceasta a investigat o serie de scandaluri în țări precum Spania, Grecia, Ungaria și Polonia și a declarat că cel puțin patru guverne din UE au abuzat de instrumentele de hacking în scopuri politice.

Serviciul IT al Parlamentului a lansat în aprilie anul trecut un sistem de verificare a telefoanelor membrilor pentru spyware. Acesta a efectuat „sute de operațiuni” de când a început programul, se arată în declarație. În urma unor cercetări s-a descoperit că în 2022 telefoanele unor membri ai mișcării catalane de independență, inclusiv ale unor politicieni europeni, au fost infectate cu Pegasus și Candiru, două tipuri de softuri de spionaj.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același an, eurodeputatul și liderul opoziției, Nikos Androulakis, s-a regăsit pe o listă de personalități politice și publice din Grecia despre care s-a constatat că au fost vizate de Predator, un alt soft spyware. Președintele Parlamentului, Roberta Metsola, s-a confruntat și ea anterior cu o tentativă de infectare printr-un spyware.

În 2022, membrii Parlamentului European au înființat o comisie specială de anchetă pentru a investiga această problemă. Aceasta a anchetat o serie de scandaluri din țări precum Spania, Grecia, Ungaria și Polonia și a arătat că cel puțin patru guverne din UE au abuzat de instrumentele de hacking în scopuri politice. Serviciul IT al Parlamentului a lansat în aprilie anul trecut un sistem de verificare a telefoanelor membrilor pentru spyware. Acesta a efectuat „sute de operațiuni” de la lansare.

#Parlamentul European #spionaj #telefoane

Principala agenție de presă de stat de la Moscova a relatat pe scurt despre bombardarea punctului de trecere a frontierei, Starokazacie, nu a scris nimic despre cele două persoane care au murit în urma atacului, în schimb susține că atacul a fost pentru că „România transportă arme pe acolo către Odesa”.

„Punctul de control ucrainean Starokazacie, situat la granița cu Moldova în regiunea Odesa, și-a suspendat activitatea în urma unor explozii, a informat Serviciul de Gardă de Frontieră de Stat”, scriu jurnaliștii ruși.

„În prezent, controlul cetățenilor și al vehiculelor la acest sector de frontieră a fost suspendat temporar”, a precizat agenția ucraineană într-un comunicat publicat pe canalul său de Telegram.

Mărfurile militare destinate forțelor armate ucrainene sunt livrate din România prin punctele de control internaționale din regiunea Odesa, tranzitând prin Moldova, se precizează în textul publicat de Tass.

România a secretizat cantitatea ajutorului militar livrat Ucrainei, din motive de securitate.

În acest context, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a venit cu o reacție, prin care declară că:

„Este o afirmație falsă și lipsită de orice temei. Prin teritoriul Republicii Moldova nu sunt transportate arme către Ucraina – nici prin punctul de trecere Tudora-Starokazacie, nici prin alte puncte de frontieră. Prin aceste puncte trec oameni – familii, copii, mame și vârstnici, care circulă între cele două țări. Atacul din această noapte a provocat moartea a doi civili și rănirea altor persoane. Încercarea de a justifica uciderea civililor prin afirmații false privind pretinse „transporturi de arme” este cinică și inacceptabilă. Republica Moldova condamnă ferm acest atac și respinge categoric orice tentativă de a-l justifica prin falsuri și dezinformare”, explică MAE.