Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății de pe strada Gheorghe Cașu va fi transformat într-un centru comprehensiv de reabilitare, parte a unei rețele naționale de recuperare a pacienților, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, joi, 13 august, în cadrul unei vizite la instituție.

„Noi vedem în această instituție un potențial enorm al remodelării, să preia, să fie un centru comprehensiv cu rețeaua națională de reabilitare”, a declarat ministrul pentru Realitatea.md.

Potrivit lui Gasnaș, toate spațiile spitalului vor fi reparate și aduse la standarde europene, iar instituția își va schimba complet misiunea.

„Toată instituția va avea doar o singură misiune, o misiune pentru reabilitare de toate tipurile, pentru că lumea trebuie să înțeleagă că reabilitarea nu este doar fizioprocedură”, a explicat ministrul.

El a subliniat că, în ultimii ani, statul a investit prioritar în componenta acută, terapii intensive și servicii de urgență, însă tratamentul pacienților nu se încheie odată cu depășirea fazei critice.

„Cea mai mare problemă a pacienților este ce fac după, pentru că pacienții supraviețuiesc mai mult acum și au nevoie de continuitatea tratamentului”, a spus Gasnaș.

Potrivit proiectului, la Chișinău va funcționa un centru comprehensiv de reabilitare pentru adulți, în timp ce componenta pediatrică va fi preluată de Centrul de Reabilitare Republican pentru Copii, alături de centre regionale în teritoriu. Proiectul a fost pregătit începând cu 2023–2024, iar pentru componenta de reabilitare au fost alocate 45 de milioane de euro.

„Aici vom reabilita toate etajele și toată instituția va fi remodelată, inclusiv cu toate dispozitivele necesare de ultimă generație, pentru ca pacienții să se recupereze cât mai precoce”, a mai spus ministrul.

Potrivit lui Gasnaș, lucrările de reparație vor începe peste o lună, pe etaje, iar pacienții vor avea acces treptat la secțiile renovate. Remodelarea completă a centrului este planificată să dureze între un an și jumătate și doi ani, timp în care instituția urmează să fie conectată cu rețeaua de centre regionale aflată în construcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ministru #reabilitare #spitalul clinic al ministerului sănătății #terapie

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.