Iurie Osoianu este noul director interimar al Spitalului Clinic Bălți. Acesta conduce până acum Spitalul Raional Făleșt, scrie Nordnews.md.

Pe 18 septembrie, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, l-a prezentat colectivului medical, în contextul în care fostul șef al instituției, Gheorghe Brînza, se află din 29 august în arest preventiv, într-un dosar instrumentat de CNA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în dimineața zilei de astăzi, 29 august, directorul Spitalului Clinic Bălți a fost reținut pentru 72 de ore, iar vicedirectorul este cercetat pentru corupere pasivă. Ofițerii CNA și procurorii desfășoară acțiuni procesuale în nouă dosare de corupție, inclusiv la Spitalul raional Drochia și cel din Edineț – instituții care ar putea fi implicate în fapte similare.

Gheorghe Brînza fost numit director interimar al Spitalului Clinic Bălți în septembrie 2022 fără concurs și printr-un ordin semnat de ministra Sănătății Ala Nemerenco. Se întâmpla după ce concursul pentru ocuparea funcției a fost anulat tot printr-un ordin semnat de Nemerenco, deoarece din cei doi candidați înscriși în cursă, unul s-a retras.

Descinderi matinale la Bălți: Directorul Spitalului Clinic, Gheorghe Brînza, reținut pentru corupție

#director interimar #Iurie Osoianu #Spitalul Clinic Bălți

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.