O evaluare realizată de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), în primăvara anului 2024, a scos la iveală că Spitalul Clinic Bălți a cheltuit milioane de lei din fondurile publice pentru tratarea pacienților neasigurați. Cu alte cuvinte, banii contribuabililor – cei care plătesc regulat polițele de asigurare medicală – au fost folosiți pentru a acoperi servicii oferite pacienților, care nu plătesc prima de asigurare obligatorie, scrie Nordnews.md.

Raportul arată că, în 2022, numărul total de vizite la medicii specialiști din cadrul Asistenței Medicale Specializate de Ambulator (AMSA) de la Spitalul Clinic Bălți a fost de peste 200 de mii de vizite:

169.808 vizite au fost efectuate de persoane asigurate (84,73%);
30.592 vizite au fost realizate de persoane neasigurate (15,27%).

Pentru remunerarea personalului medical, s-au cheltuit 17,4 milioane de lei, dintre care 92,38% au provenit din Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM). Însă, din această sumă, peste 1,65 milioane de lei au fost utilizate necorespunzător pentru tratarea pacienților neasigurați, bani care ar fi trebuit să fie acoperiți din alte surse.

Situația s-a repetat și în 2023, când au fost raportate 199.036 de vizite, dintre care 25.021 vizite au fost realizate de pacienți neasigurați. De această dată, suma cheltuită neconform a fost de 879.346,81 de lei.

Această practică contravine legislației, încălcând art.14 (pct.5) din Legea nr. 1585/1998 privind asigurarea obligatorie de asistență medicală. În plus, utilizarea neconformă a fondurilor FAOAM riscă să afecteze pacienții asigurați, care ar putea avea acces limitat la servicii medicale din cauza gestionării defectuoase a bugetului.

Conform raportului, această problemă nu se limitează doar la consultațiile în ambulatoriu, ci și la activitatea Unității de Primiri Urgențe (UPU). În 2022, UPU a raportat 53.832 de adresări, dintre care 47.720 au fost efectuate de persoane asigurate (88,65%). Cu toate acestea, personalul medical din UPU a fost plătit exclusiv din fondurile FAOAM, deși unitatea oferă și servicii medicale contra cost. Acest lucru încalcă Contractul bilateral încheiat cu CNAM, care prevede separarea clară a finanțării pentru pacienții asigurați și cei neasigurați.

Sursa citată a încercat să ia legătura cu directorul Spitalului Clinic Bălți, Gheorghe Brînza, pentru a comenta rezultatele raportului, însă el se află în concediu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Balti #spital

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.