O evaluare realizată de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), în primăvara anului 2024, a scos la iveală că Spitalul Clinic Bălți a cheltuit milioane de lei din fondurile publice pentru tratarea pacienților neasigurați. Cu alte cuvinte, banii contribuabililor – cei care plătesc regulat polițele de asigurare medicală – au fost folosiți pentru a acoperi servicii oferite pacienților, care nu plătesc prima de asigurare obligatorie, scrie Nordnews.md.

Raportul arată că, în 2022, numărul total de vizite la medicii specialiști din cadrul Asistenței Medicale Specializate de Ambulator (AMSA) de la Spitalul Clinic Bălți a fost de peste 200 de mii de vizite:

169.808 vizite au fost efectuate de persoane asigurate (84,73%);
30.592 vizite au fost realizate de persoane neasigurate (15,27%).

Pentru remunerarea personalului medical, s-au cheltuit 17,4 milioane de lei, dintre care 92,38% au provenit din Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM). Însă, din această sumă, peste 1,65 milioane de lei au fost utilizate necorespunzător pentru tratarea pacienților neasigurați, bani care ar fi trebuit să fie acoperiți din alte surse.

Situația s-a repetat și în 2023, când au fost raportate 199.036 de vizite, dintre care 25.021 vizite au fost realizate de pacienți neasigurați. De această dată, suma cheltuită neconform a fost de 879.346,81 de lei.

Această practică contravine legislației, încălcând art.14 (pct.5) din Legea nr. 1585/1998 privind asigurarea obligatorie de asistență medicală. În plus, utilizarea neconformă a fondurilor FAOAM riscă să afecteze pacienții asigurați, care ar putea avea acces limitat la servicii medicale din cauza gestionării defectuoase a bugetului.

Conform raportului, această problemă nu se limitează doar la consultațiile în ambulatoriu, ci și la activitatea Unității de Primiri Urgențe (UPU). În 2022, UPU a raportat 53.832 de adresări, dintre care 47.720 au fost efectuate de persoane asigurate (88,65%). Cu toate acestea, personalul medical din UPU a fost plătit exclusiv din fondurile FAOAM, deși unitatea oferă și servicii medicale contra cost. Acest lucru încalcă Contractul bilateral încheiat cu CNAM, care prevede separarea clară a finanțării pentru pacienții asigurați și cei neasigurați.

Sursa citată a încercat să ia legătura cu directorul Spitalului Clinic Bălți, Gheorghe Brînza, pentru a comenta rezultatele raportului, însă el se află în concediu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Balti #spital

Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a efectuat o vizită în raionul Rezina, unde a discutat despre obiectivele de patrimoniu din Țipova și Saharna, precum și despre proiectele de conservare, amenajare și valorificare a zonei.

La Țipova, ministrul a examinat lucrările realizate pentru îmbunătățirea și amenajarea căilor de acces către Mănăstirea Rupestră, proiect aflat în etapa finală de implementare. În cadrul vizitei au fost abordate aspecte privind siguranța traseelor, semnalizarea obiectivului și soluțiile pentru o mai bună promovare a patrimoniului cultural și natural al zonei în rândul vizitatorilor.

Totodată, a fost discutată perspectiva dezvoltării unui muzeu de etnografie și istorie în satul Țipova, în cooperare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și autoritățile locale.

„Mănăstirea Rupestră din Țipova se numără printre cele patru obiective de patrimoniu de pe ambele maluri ale Nistrului selectate în 2024 pentru lucrări de restaurare și conservare în cadrul Programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD Moldova. Proiectul ,,Amenajarea scărilor de acces spre Mănăstirea rupestră din cadrul Complexului muzeal Rezervația Peisagistică „Ţipova-Saharna” a intrat în etapa de implementare. Inițiativa contribuie la protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Complexului Muzeal „Ţipova-Saharna”, secție a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Astfel, datorită acestui proiect, vizitatorii vor avea acces mai sigur la monumentele istorice și naturale din zonă.

Unul dintre principiile care au stat la baza intervenției a fost păstrarea autenticității monumentului și respectarea urmelor istorice existente. Scările originale, construite de călugări la începutul secolului al XIX-lea, erau realizate din piatră spartă și reprezintă o mărturie valoroasă a ingeniozității și efortului depus de comunitatea mănăstirii pentru amenajarea accesului între biserica de pe platou și bisericile rupestre.

Din cauza dificultății de a identifica și procura piatră cu caracteristici similare celei utilizate inițial, restaurarea integrală a scărilor din același material nu a fost posibilă. În acest context, s-a optat pentru o soluție temporară, care îmbină necesitatea conservării patrimoniului cu asigurarea unui acces sigur pentru vizitatori. Secțiunile scărilor sunt realizate din lemn masiv de stejar. Montarea lor permite, totodată, conservarea și punerea în valoare a porțiunilor autentice ale vechilor scări din piatră, care vor putea fi observate de vizitatori, ca mărturii ale modului în care era amenajat accesul către mănăstirea rupestră acum două secole”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Culturii.

De asemenea, Dan Suruceanu a vizitat Mănăstirea „Sfânta Treime” din Saharna, unul dintre cele mai cunoscute centre de pelerinaj din Republica Moldova și un obiectiv important pentru turismul cultural-religios.

Pornind de la potențialul celor două zone, ministrul a discutat despre promovarea comună a obiectivelor din Saharna și Țipova, precum și despre posibilitatea dezvoltării unui traseu cultural-turistic care să le conecteze. O astfel de abordare ar permite o valorificare mai bună a patrimoniului cultural și natural și le-ar oferi vizitatorilor un parcurs mai clar și mai bine organizat.