Un contract de grant în valoare de 95.673 de dolari a fost semnat astăzi, 25 septembrie, de ambasadorul Japoniei, Takeuchi Kazuyuki, și directorul interimar al Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul Clinic Bălți”, Ludmila Capcelea. Proiectul este finanțat de Guvernul Japoniei în cadrul programului de granturi „Kusanone”.

Asistența financiară acordată va fi utilizată pentru achiziționarea unui aparat de ecografie. Acesta este necesar pentru efectuarea unor examinări de înaltă calitate și în condiții de siguranță în cadrul procedurilor cardiovasculare care necesită un nivel ridicat de precizie.

Prin intermediul proiectelor „Kusanone”, Guvernul Japoniei sprijină instituțiile medicale publice locale prin acordarea de granturi pentru proiecte de mică amploare.

„Guvernul Japoniei este de mult timp partenerul Republicii Moldova în sectorul sănătății. În această perioadă turbulentă, dorim să colaborăm cu poporul moldovean în calitate de partener care împărtășește aceleași valori”, a spus ambasadorul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Programul de subvenții pentru securitatea umană „Kusanone” a fost lansat în Moldova în 2008. Până în prezent, Japonia a acordat finanțare nerambursabilă în valoare de 8,0 milioane USD pentru 98 de proiecte (excluzând noul proiect) în domeniile sănătății, educației și utilităților publice.

#contract semnat #grant #Japonia #Spitalul Clinic Bălți

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.