Angajații din domeniul asistenței sociale ar putea primi sporuri lunare de până la 2.000 de lei, în funcție de nivelul de calificare profesională. Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege care introduce un sistem de cinci grade de calificare și stabilește un nou parcurs de dezvoltare profesională pentru personalul din domeniu.

Cel mai înalt nivel va fi gradul I, iar pentru fiecare dintre cele cinci trepte va fi acordat un spor salarial cuprins între 750 și 2.000 de lei. Sistemul va fi introdus treptat, iar prima etapă de atestare pentru obținerea gradului V este programată pentru anul 2028. Angajații care activează deja în sistem vor trece prin procesul de atestare etapizat, pe parcursul a trei ani.

Schimbările nu se referă însă doar la salarizare. Proiectul stabilește și un sistem de dezvoltare profesională care îi va însoți pe angajați de la prima etapă a carierei până la evaluarea competențelor și supervizarea activității. Astfel, persoanele aflate la prima angajare vor beneficia de sprijin pentru integrarea profesională, iar ulterior vor avea acces la formare continuă și evaluarea competențelor.

În același timp, angajații care vor beneficia de programe de formare profesională de lungă durată sau de studii de master finanțate de instituția, organizația ori autoritatea publică în care lucrează vor trebui să rămână în cadrul acesteia pentru o perioadă proporțională cu durata studiilor sau a formării.

Proiectul vine și cu modificări în modul în care sunt gestionate cazurile sociale. În legislația privind ajutorul social urmează să fie introduse noțiunile de „management de caz” și „risc de vulnerabilitate”, iar regulile privind depunerea cererilor vor fi clarificate. Astfel, în numele familiei, cererea pentru acordarea ajutorului social va putea fi depusă inclusiv de ocrotitor sau de o altă persoană împuternicită.

Schimbări sunt prevăzute și pentru serviciile sociale. Managementul de caz va fi reglementat ca etapă premergătoare realizării dreptului beneficiarului la asistență socială, iar agențiile teritoriale de asistență socială vor putea avea calitatea de prestatori de servicii sociale.

Odată cu aceste modificări, evidența serviciilor sociale și a beneficiarilor va fi trecută în sistemul „eSocial”. Autorii proiectului spun că platforma va permite o gestionare unitară și mai eficientă a datelor și cazurilor sociale.

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și urmează să fie examinat în lectura a doua de Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajati #asistență socială #sporuri

Un raport transmis de CIA ministerelor de Externe europene le informează despre o posibilă operaţiune cu drone ruseşti împotriva obiectivelor lor strategice. Guvernele francez, spaniol şi italian ar fi fost avertizate în mod special cu privire la posibilitatea unui atac pe teritoriul lor dinspre mare, potrivit cotidianului spaniol El Mundo, preluat de Le Figaro, transmite News.ro.

Ziarul spaniol citează o sursă apropiată Ministerului Apărării din Lituania, care indică faptul că ar fi vorba de „drone lansate de pe mare, ascunse într-un container”.

Tipul de dronă care ar putea fi utilizat împotriva Franţei, Spaniei sau Italiei este un model Gerbera, cu o lungime de doi metri şi o anvergură a aripilor de 2,50 metri. Acest proiectil, cu o greutate de până la 18 kilograme, poate atinge o viteză de 160 km/h şi o rază de acţiune maximă de 600 de kilometri. Lansat la câteva sute de kilometri de coastă, zborul ar dura între una şi două ore. Gerbera ar putea, la impactul cu ţinta, să provoace un incendiu, să avarieze echipamente critice sau să determine închiderea unui aeroport, însă fără a fi capabilă să distrugă o instalaţie majoră.

Mai mulţi analişti din domeniul apărării consultaţi de El Mundo afirmă că acest raport foarte precis al CIA a fost luat foarte în serios de către autorităţile franceze. Această avertizare coincide, de altfel, cu convocarea excepţională de către Emmanuel Macron a liderilor partidelor la Palatul Élysée, pe 18 septembrie, care i-a alertat cu privire la „deteriorarea rapidă a situaţiei internaţionale”.

Legătura dintre aceste două ştiri nu este însă dovedită. Franţa, la fel ca Spania şi Italia, organizează alegeri în 2027, la care participă forţe naţionaliste, tentate să reducă ajutorul european acordat Ucrainei. Potrivit lui Keir Giles, analist britanic specializat în strategia militară rusă, „Rusia observă unde va avea cel mai mare impact fiecare acţiune din cauza lipsei de rezilienţă, a slăbiciunii apărării civile şi a fragilităţii politice”, spune analistul.

A doua zi după reuniunea de la Palatul Élysée, canalul Telegram Rybar, apropiat armatei ruse, a publicat o hartă a Mediteranei sub titlul „Medicina rusă împotriva aroganţei franceze”. Un text care însoţea postarea descria livrarea de drone Geran-5 către Algeria şi indica faptul că acestea ar putea atinge baze militare, fabrici aeronautice sau complexe petrochimice din sudul Franţei.

În ceea ce priveşte ideea de a lansa drone de pe nave, Rusia s-a antrenat deja în acest sens, după cum relata în septembrie 2025 publicaţia ucraineană Defense Express.

Dezvăluirea acestui raport al CIA alimentează, de asemenea, întrebările legate de vizita şefului puternicului serviciu de informaţii american, John Ratcliffe, la Moscova, pe 25 august. Kremlinul a afirmat că acesta a venit pentru a purta discuţii cu serviciile secrete ruse. Potrivit Politico şi Wall Street Journal, acesta i-ar fi avertizat în privinţa oricărui atac sau provocare la adresa unei ţări membre a NATO. Această deplasare sugerează că americanii erau deja informaţi la acea vreme cu privire la intenţiile ruseşti împotriva membrilor NATO.

Încercările de destabilizare a ţărilor europene care susţin Ucraina s-au înmulţit în ultimul an. În septembrie 2025, 19 drone militare ruseşti au traversat graniţa poloneză şi au pătruns în spaţiul aerian al ţării. Mai recent, în august 2026, o tentativă de atentat cu o dronă explozivă împotriva aeroportului din Leipzig a fost atribuită Rusiei. Obiectivul acestor activităţi de sabotaj este, fără îndoială, acela de a semăna discordie în cadrul NATO şi de a îngrijora opinia publică europeană. Surse din serviciile de informaţii din ţările baltice, contactate de El Mundo, evaluează că această agresivitate sporită vizează, de asemenea, să răspundă la multiplele atacuri ucrainene împotriva infrastructurilor energetice ruseşti.