Norvegia a anunțat un nou pachet de ajutor financiar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina, care va fi folosit pentru restaurarea infrastructurii energetice, construirea unui pod și sprijinirea populației civile. Anunțul a fost făcut de ministrul norvegian de externe, Espen Barth, în cadrul unei conferințe comune cu omologul său ucrainean, Andrei Sibiha, conform RBC Ucraina.

Jumătate din pachet, respectiv 200 de milioane de dolari, va fi alocată imediat pentru sprijinirea infrastructurii energetice a Ucrainei, inclusiv pentru achiziționarea de echipamente și repararea instalațiilor avariate, pentru a restabili rapid alimentarea cu energie electrică.

„Înțelegem bine că este important nu doar să avem inimi calde, ci și cămine calde”, a subliniat ministrul norvegian Barth.

Celelalte 200 de milioane de dolari vor fi alocate construcției unui pod în Ucraina. Fondurile fac parte din finanțarea UE și sunt menite să simbolizeze solidaritatea cu Ucraina și angajamentul față de obiectivele comune.

„De asemenea, confirm că vom oferi asistență populației civile”, a adăugat Barth.

Ministrul ucrainean de externe, Andrei Sibiha, a precizat că în decembrie anul trecut parlamentul norvegian a aprobat un ajutor de 8,3 miliarde de dolari pentru Ucraina pentru 2026, menținând nivelul de finanțare din anul precedent. Norvegia este liderul inițiativei PURL, cu o contribuție totală de 850 de milioane de dolari. În doi ani, sprijinul Norvegiei pentru Ucraina a ajuns la aproape 17 miliarde de dolari.

Programul PURL (Lista priorităților de cerințe pentru Ucraina), lansat în iulie 2025, de Statele Unite împreună cu NATO, prevede furnizarea de arme americane Ucrainei în schimbul finanțării din partea partenerilor europeni, inclusiv Danemarca, Suedia, Norvegia, Olanda și Germania.

Primele transporturi de echipamente militare în cadrul programului PURL au ajuns în Ucraina în septembrie 2025, urmând ca alte livrări să fie realizate în perioada următoare. 21 de țări s-au alăturat deja inițiativei, iar Ucraina se aștepta să primească arme în valoare de aproximativ 5 miliarde de dolari din depozitele americane până la sfârșitul anului 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La sfârșitul lunii decembrie, România s-a alăturat oficial programului, anunțând participarea sa financiară la mecanismul de sprijinire a apărării Ucrainei.

#atacuri rusești #infrastrucutra energetică #Norvegia #război Ucraina #sprijin financiar

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.