Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a avut, la Luxemburg, o întrevedere cu prim-ministrul Marelui Ducat al Luxemburgului, Luc Frieden. Discuția a avut loc în marja celei de-a doua Conferințe interguvernamentale Republica Moldova – Uniunea Europeană, care va marca deschiderea negocierilor de aderare pe Clusterul 1 – „Valori fundamentale”.

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a apreciat sprijinul constant acordat de Luxemburg pentru parcursul european al Republicii Moldova, inclusiv în contextul lansării negocierilor de aderare, la Luxemburg, în iunie 2024.

Cei doi oficiali au discutat despre modalitățile de consolidare a dialogului politic moldo-luxemburghez, precum și a cooperării bilaterale în domeniul economic. Șeful Executivului de la Chișinău a subliniat interesul Republicii Moldova pentru atragerea a noi investiții și valorificarea oportunităților de colaborare în sectoare precum tehnologia informațiilor, energia regenerabilă, logistica, agricultura modernă.

Oficialii au abordat și situația regională de securitate, impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și provocările generate de amenințările hibride. În acest sens, a fost evidențiată importanța consolidării rezilienței democratice și a continuării reformelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la UE.

În context, Prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden, a reafirmat sprijinul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru reformele asumate de autoritățile de la Chișinău. Cei doi oficiali au reconfirmat interesul comun pentru menținerea dinamicii pozitive a relațiilor moldo-luxemburgheze și dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii de interes reciproc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare la UE #Alexandru Munteanu #discuții #Luc Frieden #Luxemburg

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china