Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a declarat vineri, 13 februarie curent, în marja Conferinței de Securitate de la München, că statul chinez este pregătit să ofere un nou ajutor umanitar Ucrainei, informează mediafax.ro.

Anunțul a fost făcut în cadrul întâlnirii cu omologul său ucrainean, Andrii Sîbiga, și citat de televiziunea chineză de stat CCTV, conform agenției AFP.

„Relațiile Chinei cu Ucraina trebuie să rămână pe drumul cel bun”, a afirmat Wang Yi, evidențiind dorința Beijingului de a contribui la sprijinul umanitar și la stabilitatea regiunii.

Oficialul chinez nu a oferit detalii precise despre volumul sau forma noului ajutor, însă a transmis un mesaj clar de susținere față de eforturile Ucrainei în contextul conflictului cu Rusia.

Între timp, următoarea rundă de negocieri diplomatice menite să identifice soluții pentru conflictul din Ucraina este programată pentru marți și miercuri, la Geneva, între Rusia, Ucraina și Statele Unite, au anunțat simultan Kremlinul și autoritățile de la Kiev, potrivit AFP.

Această rundă vine după mai multe încercări de a media un armistițiu și de a facilita un acord politic care să reducă tensiunile și să protejeze civilii afectați de război.

Specialiștii în diplomație consideră că implicarea Chinei, ca actor global influent, ar putea avea un impact semnificativ în contextul negocierilor internaționale, aducând resurse suplimentare pentru ajutorul umanitar și contribuind la eforturile de stabilizare a regiunii.

Totodată, Beijingul urmărește consolidarea relațiilor economice și diplomatice cu Kievul, menținând un echilibru delicat în raport cu Moscova.

Declarația oficială a Chinei survine într-un moment în care sprijinul internațional pentru Ucraina rămâne esențial, iar comunitatea internațională monitorizează atent evoluțiile din negocierile de pace.

Analiștii estimează că noul ajutor umanitar chinezesc va fi privit ca un gest de susținere concret și va influența pozitiv imaginea Beijingului în plan global, în paralel cu participarea la dialogul de la Geneva.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor #china #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.