În cadrul celor „16 Zile de Activism împotriva Violenţei asupra Femeii” (25 noiembrie – 10 decembrie 2021), Poliția Națională a desfășurat activităţi de informare, dezbateri, prezentări pe tema violenţei în familie, care au avut ca scop sensibilizarea şi conştientizarea comunităţii privind violenţa în familie şi nu numai, precum şi asupra consecinţelor, de cele mai multe ori dramatice.

Datele de debut şi sfârşit ale campaniei nu sunt alese întâmplător: 25 noiembrie – Ziua Internaţională de luptă împotriva violenţei asupra femeii, iar 10 decembrie este Ziua Internaţională a Drepturilor Omului – tocmai pentru a se sublinia faptul că violenţa este o încălcare a drepturilor omului.

În această ordine de idei, un scop important al Campaniei a constat în sensibilizarea şi informarea comunității cu privire la violenţa bazată pe gen, atât la nivel naţional cât şi local.

Astfel, polițiști din toată țara au desfăşurat peste 250 de activităţi educaționale în rândurile agresorilor familiali, unde au participat circa 1 452 de agresori familiali.

De asemenea, au fost susținute în jur de 550 de lecții informative atât cu elevii cât și cu studenții despre ce înseamnă violenţa în familie, ce o cauzează, cum se manifestă, care sunt tipurile de abuz, cum îi afectează pe membrii familiei şi cum pot fi ajutate persoanele aflate în situaţii de violenţă în familie. Totodată au fost distribuite peste 27 de mii de pliante informative.

Poliția în comun cu reprezentanții autorităţilor administraţiei publice locale și asistenții sociali comunitari, au vizitat 2859 familii din categoria celor social-vulnerabile.

Poliţia NU încurajează şi NU susţine sub nici o formă acţiunile violente în mediul familial şi face un apel către cei care cunosc despre un caz de violenţă să apeleze la numărul scurt 112 pentru a interveni şi reduce riscurile de victimizare în mediul comunităţii.

Cum poţi ajuta o victimă:

Ori de câte ori bănuieşti existenţa unui abuz intrafamilial, încearcă să discuţi separat cu victima, să-i arăţi că te preocupă ce i se întâmplă şi că eşti alături de ea. Asigur-o că eşti gata să-i asculţi problemele şi că ce îţi va spune va fi confidenţial.

Sunt şi cazuri în care victima nu doreşte să te implici şi nu doreşte să se afle situaţia ei. Respectă-i decizia şi spune-i doar că eşti gata să ajuţi la nevoie.

Violenţa trebuie raportată! Sesizarea acestor fapte autorităţilor reprezintă un prim pas în condamnarea violenţei!

#abuz #campanie #politia #riscuri #violenta

Ministerul Apărării respinge informațiile potrivit cărora Republica Moldova s-ar pregăti de o eventuală agresiune militară și susține că noul proiect de lege privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional este folosit pentru răspândirea unor mesaje alarmiste. Instituția precizează că documentul, aflat în consultări publice, nu introduce regimuri noi, ci actualizează prevederile unei legi adoptate în 2004.

„Anumiți promotori ai falsurilor încearcă să exploateze prevederile proiectului pentru a alimenta și mai mult narațiunile alarmiste pe care le propagă de mai bine de patru ani, potrivit cărora Republica Moldova s-ar pregăti de o așa-numită „agresiune militară” ”, se arată în mesajul Ministerului Apărării.

Potrivit instituției, proiectul păstrează regulile de bază privind instituirea stării de asediu și a stării de război, obligațiile de mobilizare, rechiziționarea bunurilor private, precum și atribuțiile Președintelui și Parlamentului. De asemenea, limita de 30 de zile pentru starea de asediu rămâne neschimbată.

Autoritățile afirmă că modificările urmăresc să clarifice responsabilitățile instituțiilor și modul în care acestea trebuie să acționeze în situații excepționale. Proiectul delimitează mai precis starea de urgență, starea de asediu și starea de război, stabilește proceduri pentru instituirea și încetarea acestora și include amenințările hibride cu o componentă militară care poate fi identificată și demonstrată.

Ministerul precizează că proiectul nu reglementează mobilizarea, aceasta fiind prevăzută într-o lege separată. Totodată, documentul nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare.

„Proiectul de lege nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare. Moldova este o țară pașnică și facem totul ca așa să rămână. Dar suntem siguri că, în caz de tragedie, oamenii își vor apăra țara, familia și copiii. Instituim un mecanism ca ei s-o poată face și să se prezinte când primesc ordin de chemare”, subliniază instituția.

În ceea ce privește rechiziționarea bunurilor, precum automobilele sau clădirile, Ministerul menționează că această măsură este prevăzută în legislație încă din 2002 și nu oferă autorităților dreptul de a lua bunuri în mod arbitrar.

„Această măsură excepțională nu oferă autorităților dreptul de a lua arbitrar bunuri, este aplicabilă doar în condiții expres prevăzute de lege, cu acordarea despăgubirilor corespunzătoare”, se mai arată în comunicat.