Starea de urgență în economie nu a fost prelungită în stânga Nistrului. Potrivit IPN, așa numitul soviet suprem al regiunii autoproclamate și-a încheiat cea de-a opta sesiune, care a durat nouă luni. Activitatea a fost prelungită fără precedent, din cauza situației excepționale din regiune, instituită din cauza problemelor energetice.

Sesiunea a început pe 4 septembrie 2024 și nu s-a încheiat în decembrie, cum se întâmpla anterior, din cauza stării de urgență în economie, prelungită de cinci ori. Deși măsura nu mai este valabilă, potrivit publicației Zona de Securitate, regimul de la Tiraspol nu permite scoaterea din regiune a mai multor tipuri de combustibil solid, printre care cărbunele, turba, materialele lemnoase, lemnul de foc, inclusiv tocătura și rumegușul.

Unele voci afirmă că Moscova ar condiționa livrările de gaz în stânga Nistrului, în schimbul unor provocări ale Tiraspolului la adresa Chișinăului. Autoritățile constituționale nu exclude că există riscul declanșării unei noi crize energetice, însă afirmă că au întreprins măsuri pentru a o preveni.

Mai exact, secretarul de la stat de la Ministerul Energiei, Constantin Borosan, susține că guvernarea constituțională a dispus prin lege ca entitatea care livrează gaz pe malul stâng să dețină obligatoriu stocuri. Potrivit lui, rezervele oferă timp pentru a interveni și a reacționa în situații imprevizibile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski a recunoscut că situația în sectorul energetic din regiune este șubredă, dar a menționat că de vină ar fi formalitățile necesare pentru semnarea contractelor de livrare a gazului.

În ultimele zile, presa a scris despre faptul că la unele rețele de benzinării din stânga Nistrului nu se mai vinde gaz. Carburantul poate fi procurat doar de serviciile paramilitare și cele de urgență. În același timp, în mai multe orașe din regiune a fost oprită livrarea apei calde, iar concediile profesorilor vor fi plătite în rate.

Anterior, liderii separatiști au modificat bugetul și au transferat banii neutilizați de către administrațiile locale în 2024 pentru a achita salariile bugetarilor din regiune. Tiraspolul pare să se confrunte și cu o criză financiară puternică, după ce a oprit vânzările luminii produse la Cuciurgan către malul drept al Nistrului. Liderul autoproclamat a recunoscut anterior că pierderile pe care le are regimul transnistrean, după ce a stopat comercializarea curentului electric Chișinăului, constituie „sute de milioane”.

Și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, recunoștea că regiunea separatistă a Moldova a trăit până în ianuarie 2025 din contul gazului rusesc.

#criza #economie #gaz #stare de urgenta #Transnistria

Autoritățile române l-au reținut săptămâna trecută la frontiera Republicii Moldova cu România pe Iurie Manic, un cetățean moldovean acuzat de procurorii din Franța de subminarea moralului forțelor armate, cu intenția de a prejudicia apărarea națională, notează Ziarul de Iași.

El era dat în urmărire din 2025, după ce a fost inculpat pentru că ar fi fost șeful unei operațiuni orchestrate de Rusia prin care mai mulți cetățeni moldoveni creau graffiti-uri ce înfățișau sicrie cu inscripții ce făceau referire la conflictul ucrainean.

Sâmbăta trecută, Manic a fost dus în fața judecătorilor de la Curtea de Apel Iași și arestat pentru 15 zile în vederea expulzării în Franța.

Conform minutei Curții de Apel Iași din 19 septembrie, completul de judecată a admis propunerea de arestare provizorie pentru 15 zile a lui Iurie Manic în vederea predării în baza semnalării din Sistemul de Informații Schengen introduse de Biroul SIRENE Național din Franța în data de 20 octombrie 2025, în baza unui mandat european de arestare emis la data de 16 octombrie 2025.

Manic este cercetat pentru comiterea infracțiunilor de deteriorarea sau degradarea bunurilor altei persoane, săvârșită împreună cu alte persoane, și subminarea moralului forțelor armate, cu intenția de a prejudicia apărarea națională, prevăzute de art. 322 – 1şi art. 413-4 din Codul penal francez, pentru care pedeapsa maximă prevăzută de legea franceza este de 5 ani de închisoare. Manic a fost depus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul IPJ Vaslui, județ pe raza căruia se află punctul de frontieră prin care a încercat să intre în România și a fost depistat de polițiștii noștri de frontieră în baza alertei postate de francezi.

Faptele lui Manic și ale subordonaților săi, toți cetățeni din Republica Moldova, au ținut prima pagină a mass-mediei din Franța și a altor mari publicații europene în contextul războiului din Ucraina. Presa de la Chișinău scria, în luna aprilie a acestui an, preluând articole din Franța, că mare parte a rețelei a fost devoalată, iar Tribunalul Penal din Paris condamnase, în aceeași lună, șapte cetățeni moldoveni la amenzi cuprinse între 1.000 și 10.000 de euro. Această sumă era mult mai mică decât solicitările procurorului, care ceruse pedepse cu închisoarea de la optsprezece luni la trei ani, potrivit Ziarul de Iași.

Inculpații au fost acuzați că, la comanda Rusiei, au creat graffiti-uri care înfățișau sicrie cu inscripții ce făceau referire la conflictul ucrainean, iar acest caz făcea parte dintr-o serie de incidente legate de interferențe străine, inclusiv graffiti-uri cu stele albastre ale lui David în regiunea pariziană (doi moldoveni implicați), mâini roșii pictate pe Memorialul Holocaustului (patru bulgari condamnați) și capete de porc lăsate în fața moscheilor.

Serviciile secrete și procurorii francezi au demonstrat că alt lider al operațiunilor, de asemenea dat în urmărire, a fost Alexandr Grigorenco. Acțiunile ar fi făcut parte dintr-o strategie de război hibrid prin intermediari (proxy), menită să manipuleze opinia publică și să amplifice tensiunile politice din Franța privind sprijinul acordat Ucrainei.