Starea de sănătate a renumitului actor american Bruce Willis, în vârstă de 70 de ani, s-a înrăutățit din cauza demenței frontotemporale de care suferă din 2023. Starul nu mai poate vorbi, nu mai este capabil să citească și se confruntă cu tulburări motorii grave, care îi afectează semnificativ mobilitatea.

Willis trăiește retras, departe de ochii publicului, în locuința sa din California, SUA, alături de familie. Boala de care suferă, demența frontotemporală, este o formă de degenerare cerebrală care afectează lobii frontali și temporali, responsabili de comportament, personalitate, limbaj și unele funcții cognitive esențiale. Simptomele se agravează progresiv, iar în prezent nu există un tratament curativ, ceea ce înseamnă că boala nu poate fi vindecată, transmite Observatornews.ro.

Actorul fusese diagnosticat inițial, în 2022, cu afazie – o tulburare de limbaj cauzată de leziuni cerebrale, care pot apărea în urma unui accident vascular cerebral, a unei tumori, a unui traumatism cranian sau a unei infecții. La scurt timp după acest diagnostic, actorul a fost nevoit să se retragă din viața publică, punând capăt unei cariere cinematografice impresionante, marcată de roluri emblematice în filme precum Pulp Fiction (1994) și The Fifth Element (1997).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În aprilie 2025, familia actorului le transmitea fanilor că, deși boala continuă să progreseze, starea lui Bruce Willis era considerată stabilă. Membrii familiei au subliniat atunci că îl susțin necondiționat în această perioadă dificilă. Totuși, în ultimele luni, presa americană a publicat informații îngrijorătoare, potrivit cărora actorul nu mai poate vorbi, citește cu dificultate și are probleme majore de mobilitate. Familia nu a confirmat oficial aceste detalii, dar nici nu le-a infirmat.

#Bruce Willis #inrautatire #stare de sanatate

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.