Autoritățile nu exclud noi avarieri ale liniei Isaccea – Vulcănești, susține speakerul Igor Grosu. Potrivit lui, responsabilii din Republica Moldova vor întreprinde măsurile necesare, pentru a intervenit rapid, în caz că riscurile se adeveresc.

Președintele Parlamentului a mai relatat jurnaliștilor că oficialii guvernamentali au demarat discuții cu fracțiunile parlamentare. Conform lui, starea de urgență în domeniul energiei ar putea deveni stare de alertă.

„Ieri reprezentanții Guvernului au început să prezinte fracțiunilor care este situația și care sunt soluțiile pentru viitor. Au început cu noi, cu fracțiunea PAS. Mâine vor continua prezentările în celelalte fracțiuni. Guvernul, Comisia de Situații Excepționale, Centrul de Management a Crizelor va prezenta ce s-a întâmplat până acum, ce acțiuni au fost întreprinse de către autorități și care este propunerea lor pentru zilele următoare. O să vină cu argumente. Este nevoie de trecut dintre, care sunt argumentele să treacă din situație excepțională în situație de alertă”, a dezvăluit Igor Grosu.

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a anunțat pe 1 aprilie că membrii cabinetului de miniștri se pregătesc să solicite Parlamentului, săptămâna viitoare, abrogarea stării de urgență în domeniul energetic, instituită pe 25 martie. Măsura a fost cerută de Guvern după ce linia Isaccea – Vulcănești a fost avariată în urma bombardamentelor rusești asupra Ucrainei și deconectată.

Munteanu vrea să ceară săptămâna viitoare Parlamentului abrogarea stării de urgență în domeniul energiei

#avarie #energie #linia Isaccea-Vulcănesti #stare de alerta

Jumătate dintre elevii de liceu care au participat la un studiu realizat de Edge Institute au recunoscut că își fac temele cu inteligența artificială, iar o treime spun că folosesc răspunsurile primite de la AI ca atare, fără să le mai revizuiască.

Potrivit studiului analizat de Edupedu.ro, aproape toți (98%) liceenii care au participat la studiu spun că folosesc AI în diverse scopuri, în timp ce 84% îl folosesc pentru școală cel puțin o dată pe săptămână.

Studiul „Inteligența artificială în învățământul preuniversitar – De la restricționarea utilizării la construirea competenței” a fost realizat în luna septembrie 2026, pe un eșantion de 3.033 de respondenți, pe baza unui chestionar online distribuit în rândul liceenilor din România.

Potrivit cercetării, AI a intrat în educație nu prin instituții, norme sau politici, ci „de jos în sus, prin utilizare cvasi-universală” în rândul elevilor, foarte rar direcționată de profesori sau specialiști, în condițiile existenței unui „vid normativ” care persistă în acest domeniu.

45% dintre liceeni participanți la studiu spun că folosesc AI pentru școală sau studii de câteva ori pe săptămână, 25% – zilnic sau aproape zilnic, iar 15%, o dată pe săptămână.

Teme rezolvate cu AI de jumătate dintre liceeni

Trei sferturi dintre participanții la studiu spun că folosesc AI pentru a căuta informații sau idei. Însă jumătate recunosc că folosesc inteligența artificială ca să își facă temele.

Aproape o treime (30%) dintre respondenți spun că folosesc AI des sau foarte des și „folosesc răspunsul primit aproape ca atare”.

Jumătate (53%) spun că folosesc des sau foarte des AI ca „să înțeleg mai bine materia și să învăț pe cont propriu”.
40% dintre liceenii care au participat la studiu au spus că li se pare „total acceptabil” sau „mai degrabă acceptabil” să folosească AI „să-mi scrie un eseu sau referat pe care îl predau ca fiind al meu”. Iar mai bine de două treimi (69%) spun că li se pare „total” sau „mai degrabă acceptabil” să folosească AI „să-mi rezolve probleme la o anumită materie”.

Peste o treime (35%) consideră „total” sau „mai degrabă acceptabil” să folosească AI „să-mi facă un proiect întreg în locul meu”.

Deși cei mai mulți liceeni declară că printre colegii lor folosirea AI este o chestiune normală, discutată deschis, aproape jumătate 46% apreciază că „mulți colegi ascund faptul că au folosit AI”, iar 43% cred că „cine folosește prea mult AI este privit ca și cum ar trișa”.

Gradul de utilizare a AI în timpul liber, declarat de participanții la studiu, este ceva mai redus decât cel al elevilor care spun că folosesc AI pentru școală.

Liceeni spun că folosesc AI în general pentru a căuta informații, explicații sau de a crea conținut, dar un sfert dintre ei (23%) spun că apelează la AI „să vorbesc despre emoțiile sau problemele mele personale”.