Când a fost ridicat, în 1889, turnul Eiffel urma să reziste 20 de ani, înainte să fie dezmembrat. 133 de ani mai târziu, turnul este încă în picioare, nu atât datorită proiectării, ci mentenanței, scrie The Guardian.

Cu toate acestea, o serie de note confidențale care au ajuns la revista franceză Marianne sugerează că monumentul este în stare proastă și plin de rugină. Turnul are nevoie de reparații capitale, arată informațile, însă urmează să primească un tratament pur cosmetic pentru Jocurile Olimpice din 2024 care vor avea loc la Paris.

„Dacă Gustave Eiffel ar vizita turnul ar avea un infarct”, a declarat pentru revista Marianne un manager al administratorului turnului Eiffel, sub condiția anonimității.

Monumentul de 324 de metri înălțime, care cântărește 7.300 de tone, a fost ridicat cu ocazia expoziției mondiale din 1889. Are aproximativ 2,5 milioane de nituri și este construit din fier tratat printr-un proces care elimină carbonul din metal, rezultând un produs mult mai pur și rezistent.

Gustave Eiffel, inginerul a cărui companie a proiectat și construit turnul, a spus că identificarea și oprirea răspândirii ruginii reprezenta cea mai mare provocare pentru longevitatea construcției și că este nevoie de un strat nou de vopsea la fiecare șapte ani.

Turnul Eiffel va fi supus unui proces de revopsire de 70 de milioane de euro înaintea Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024, aceasta urmând să fie a 20-a oară când este vopsit. O treime din suprafața turnului urma să fie sablată și revopsită cu două staturi de vopsea, însă întârzierile provocate de pandemia de COVID-19 înseamnă că doar 5% din structură va primit acest tratament.

Experții consultați de revista Marianne au declarat că lucrările sunt pur cosmetice și că rezultatul final va fi „lamentabil”.

Compania care administrează turnul Eiffel, Sete, deținută în proporție de 99% de primărie, este reticentă să închidă monumentul pe o perioadă lungă de timp din cauza veniturilor pe care le-ar pierde.

Turnul Eiffel este vizitat de aproximativ 6 milioane de oameni pe an, fiind unul dintre cele mai faimoase monumente din Franța. Când a fost închis din cauza pandemiei, în 2020, Sete a pierdut venituri de 60 de milioane de euro.

Un raport din 2010 arăta că „Sete trebuie să vină cu nou plan de mentenanță, centrată pe testarea structurii îmbătrânite”. Un al doilea raport, din 2014, arăta că turnul avea crăpături și rugină, iar un al treilea raport, din 2016, descoperea 884 de probleme, inclusiv 68 care prezentau un risc asupra <<durabilității>> structurii.

Pe site-ul turnului, Bertrand Lemoine, arhitect, inginer și istoric, oferă o viziune mai optimistă, spunând că dușmanul fierului este rugina. Lemoine spune că, dacă este revopsit, turnul Eiffel poate rezista foarte mult timp.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#pericol #publicație franceză #reparatii #rugină #Turnul Eiffel

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.