Când a fost ridicat, în 1889, turnul Eiffel urma să reziste 20 de ani, înainte să fie dezmembrat. 133 de ani mai târziu, turnul este încă în picioare, nu atât datorită proiectării, ci mentenanței, scrie The Guardian.

Cu toate acestea, o serie de note confidențale care au ajuns la revista franceză Marianne sugerează că monumentul este în stare proastă și plin de rugină. Turnul are nevoie de reparații capitale, arată informațile, însă urmează să primească un tratament pur cosmetic pentru Jocurile Olimpice din 2024 care vor avea loc la Paris.

„Dacă Gustave Eiffel ar vizita turnul ar avea un infarct”, a declarat pentru revista Marianne un manager al administratorului turnului Eiffel, sub condiția anonimității.

Monumentul de 324 de metri înălțime, care cântărește 7.300 de tone, a fost ridicat cu ocazia expoziției mondiale din 1889. Are aproximativ 2,5 milioane de nituri și este construit din fier tratat printr-un proces care elimină carbonul din metal, rezultând un produs mult mai pur și rezistent.

Gustave Eiffel, inginerul a cărui companie a proiectat și construit turnul, a spus că identificarea și oprirea răspândirii ruginii reprezenta cea mai mare provocare pentru longevitatea construcției și că este nevoie de un strat nou de vopsea la fiecare șapte ani.

Turnul Eiffel va fi supus unui proces de revopsire de 70 de milioane de euro înaintea Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024, aceasta urmând să fie a 20-a oară când este vopsit. O treime din suprafața turnului urma să fie sablată și revopsită cu două staturi de vopsea, însă întârzierile provocate de pandemia de COVID-19 înseamnă că doar 5% din structură va primit acest tratament.

Experții consultați de revista Marianne au declarat că lucrările sunt pur cosmetice și că rezultatul final va fi „lamentabil”.

Compania care administrează turnul Eiffel, Sete, deținută în proporție de 99% de primărie, este reticentă să închidă monumentul pe o perioadă lungă de timp din cauza veniturilor pe care le-ar pierde.

Turnul Eiffel este vizitat de aproximativ 6 milioane de oameni pe an, fiind unul dintre cele mai faimoase monumente din Franța. Când a fost închis din cauza pandemiei, în 2020, Sete a pierdut venituri de 60 de milioane de euro.

Un raport din 2010 arăta că „Sete trebuie să vină cu nou plan de mentenanță, centrată pe testarea structurii îmbătrânite”. Un al doilea raport, din 2014, arăta că turnul avea crăpături și rugină, iar un al treilea raport, din 2016, descoperea 884 de probleme, inclusiv 68 care prezentau un risc asupra <<durabilității>> structurii.

Pe site-ul turnului, Bertrand Lemoine, arhitect, inginer și istoric, oferă o viziune mai optimistă, spunând că dușmanul fierului este rugina. Lemoine spune că, dacă este revopsit, turnul Eiffel poate rezista foarte mult timp.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#pericol #publicație franceză #reparatii #rugină #Turnul Eiffel

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.