Sezonul estival a fost deschis astăzi la cel mai mare parc de distracții din Republica Moldova, „OrheiLand”. Copii din toate colțurile țării au fost întâmpinați de către animatori și personajele din desenele animate îndrăgite. Evenimentul s-a desfășurat într-o atmosferă de vis, după un an de restricții legate de pandemia de COVID-19. Intrarea și accesul la toate echipamentele de distracții sunt, în continuare, pe gratis.

Și în acest an, „OrheiLand” este cea mai râvnită destinație de vară din țară. Oaspeții prezenți la redeschiderea parcului de distracții au avut parte de un program special, care a inclus un concert și mesaje de felicitare din partea autorităților municipale și raionale Orhei.

„Această perlă din inima Moldovei aduce fericirea pentru mii de copii. Menirea acestui parc este să aducă zâmbete pe chipul celor mici, cei care sunt viitorul nostru, al țării”, a declarat Pavel Verejanu, primarul municipiului Orhei.

Edilul i-a îndemnat pe toți copiii din țară să se distreze la „OrheiLand”.

„Vreau să continue muzica, să continue veselia. Vara abia a început. Vă urăm o vacanță cât mai plină de emoții pozitive. Îi așteptăm cu drag pe toți cetățenii Republicii Moldova, toți oaspeții țării, aici, la „OrheiLand”, unde distracția va fi la ea acasă”, a mai spus Pavel Verejanu.

„Este absolut fantastic ce se întâmplă aici. „OrheiLand” este simbolul dragostei, al copilăriei, a tot ce este mai frumos în Republica Moldova. Avem oaspeți de peste tot”, a declarat și președintele raionului, Dinu Țurcanu.

De menționat că la „OrheiLand” sunt respectate cu strictețe toate normele sanitare în contextul situației pandemice. La intrarea în parc, vizitatorilor le este măsurată temperatura, oamenii au acces la dezinfectant, este fluidizat fluxul de vizitatori, astfel încât să nu se formeze aglomerări.

Iubitorii de distracție, cei dependenți de adrenalină, precum și pasionații de povești petrec clipe de neuitat la „Orheiland”.

Toboganele gonflabile, trambulinele și spațiile de joacă pentru toate vârstele sunt pline de copii, care au așteptat cu nerăbdare marea deschidere de astăzi a parcului de distracții.

De asemenea, la „Orheiland” a fost amenajat un orășel auto, dotat cu zeci de mașinuțe, iar cei pasionați de ciclism, se pot plimba cu bicicleta. În orășelul auto sunt mai multe străzi cu semafoare, un post de poliție, precum și magazine auto. Astfel, piticii pot juca rolul de șoferi.

Printre principalele atracții este și „Căsuța Inversată”. Iubitorii de adrenalină mai pot simți energia junglei, urcând pe liane și poduri suspendate. Tinerii și adulții se pot odihni în spațiile verzi şi la un teren de bowling. În centrul zonei de agrement există și un havuz muzical.

Totuși, atracția de bază, atât pentru cei mari, cât și pentru cei mici, rămâne roller- coasterul de tip american, construit în Italia special pentru „OrheiLand”. Acesta are lungimea traseului de 350 de metri, înălțimea unui bloc cu cinci etaje – 10 metri și lățimea de 17 metri și a fost deliciul vizitatorilor și în anii precedenți. La fel de solicitat este și mega-caruselul „Star Tower”, singurul din țară și unul dintre puținele existente în regiune.

Oaspeții sunt așteptați la „Orheiland” în fiecare zi. Luni, parcul va activa între orele 16:00 și 22:00, iar de marți până duminică de la ora 10:00 până la 22:00.

Amintim că „OrheiLand” a fost inaugurat în 1 iunie 2018, fiind unul din cele mai mari și mai populare proiecte ale fostului primar al orașului Orhei, deputatul Ilan Șor.

#OrheiLand

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.