Estonia, Letonia şi Lituania au convenit vineri, 19 ianuarie 2024, să construiască „o linie de apărare” comună la graniţa lor cu Rusia şi Belarus pentru a contracara eventuale ameninţări militare, în contextul războiului din Ucraina, au anunţat Ministerele Apărării eston şi leton.

Miniştrii apărării din regiunea baltică au semnat un acord conform căruia „Estonia, Letonia şi Lituania vor construi în următorii ani instalaţii defensive anti-mobilitate pentru a descuraja şi, dacă este necesar, pentru a se apăra împotriva ameninţărilor militare”, potrivit unui comunicat al ministerului eston.

Textul precizează că este vorba de instalaţii defensive desfăşurate „la graniţele cu Rusia şi Belarus”.

Într-un mesaj pe reţeaua X, ministrul leton al apărării, Andris Spruds, a declarat că va fi vorba despre o „linie de apărare baltică pentru a apăra flancul estic al NATO şi a-i priva pe adversarii noştri de libertatea de mişcare”.

Very productive and practical meeting with my Baltic colleagues @a_anusauskas and @HPevkur. The Baltic states will continue to support Ukraine militarily with training, equipment and through our drone, IT and demining coalitions.

We will establish the Baltic Defence Line to… pic.twitter.com/JtBZECHROq

— Andris Spruds (@AndrisSpruds) January 19, 2024

Potrivit omologul său eston, Hanno Pevkur, necesitatea de a realiza acest proiect comun „decurge din situaţia actuală de securitate”. „Războiul condus de Rusia în Ucraina a arătat că, pe lângă echipamente, muniţie şi oameni, sunt necesare şi instalaţii fizice defensive la graniţă”, a spus Pevkur, citat în comunicat.

Fără a preciza despre ce fel de instalaţii este vorba, comunicatul indică faptul că „elementele de pe teren (vor sprijini) activităţile unităţilor de apărare (…) pentru a opri trupele agresorului dacă este cazul”. Aceste elemente vor fi „poziţionate pe teren ţinând cont de rezultatele analizei intenţiilor inamicului, a mediului şi a planului de apărare”, potrivit textului.

Ţările baltice se numără printre cei mai fermi aliaţi ai Kievului împotriva Moscovei încă din prima zi a atacului rus asupra Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#linie de apărare #Rusia #țări baltice

Italia a decis să elimine taxa auto pentru 14,5 milioane de autoturisme și motociclete, a anunțat premierul Giorgia Meloni, o măsură care ar urma să coste bugetul de stat – deja sub presiune – peste 2 miliarde de euro. Decizia vine în contextul în care guvernul caută modalități de a-și spori popularitatea înaintea alegerilor legislative de anul viitor.

Coaliția conservatoare a lui Meloni se află în urma opoziției de centru-stânga în sondaje și se confruntă cu presiuni din partea Viitorului Național (Futuro Nazionale, FN), un nou partid de extremă-dreapta condus de Roberto Vannacci, care câștigă constant teren, scrie Agerpres citând agențiile Reuters și ANSA.

„Astăzi, guvernul elimină una dintre taxele cele mai detestate de italieni”, a subliniat premierul Giorgia Meloni într-un comunicat emis de biroul său, referindu-se la așa-numitul „bollo auto”.

Beneficiul se va aplica tuturor motocicletelor și în cazul a peste 70% din autoturismele de dimensiuni mici și medii – cu o putere de până la 80 kW -, iar cetățenii vor putea beneficia de această măsură pentru un singur vehicul, a precizat biroul premierului într-un comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2027, scutirea ar urma să coste statul 2,36 miliarde de euro, conform proiectului consultat de agenția Reuters, care notează că nu este clar de unde va obține Meloni fondurile necesare pentru finanțarea acestei inițiative.

Conform celui mai recent plan bugetar – care urmează să fie actualizat în următoarele săptămâni -, Italia estimează că datoria sa publică va atinge un vârf de aproape 139% din produsul intern brut (PIB) în acest an, depășind Grecia și devenind astfel țara cea mai îndatorată din zona euro.

Partidele din coaliție au salutat măsura, ca parte a agendei guvernamentale de reducere a taxelor, în timp ce criticii au respins-o, calificând-o drept o încercare de a distrage atenția de la creșterea prețurilor la combustibil.

„Este ca și cum ai trata pneumonia cu o pastilă pentru gât”, a declarat Rossano Sasso, un consilier apropiat al lui Vannacci.

Prețurile combustibililor în Italia sunt în creștere de câteva luni, ca urmare a conflictului dintre SUA și Iran care perturbă aprovizionarea la nivel mondial, obligând guvernul să cheltuiască până acum 2,8 miliarde de euro pentru a finanța reducerea accizelor.

#automobile #Italia #premier #taxe