Statele baltice vor construi linie de apărare comună la graniţa lor cu Rusia şi Belarus: „Va opri trupele agresorului”

Estonia, Letonia şi Lituania au convenit vineri, 19 ianuarie 2024, să construiască „o linie de apărare” comună la graniţa lor cu Rusia şi Belarus pentru a contracara eventuale ameninţări militare, în contextul războiului din Ucraina, au anunţat Ministerele Apărării eston şi leton.

Miniştrii apărării din regiunea baltică au semnat un acord conform căruia „Estonia, Letonia şi Lituania vor construi în următorii ani instalaţii defensive anti-mobilitate pentru a descuraja şi, dacă este necesar, pentru a se apăra împotriva ameninţărilor militare”, potrivit unui comunicat al ministerului eston.

Textul precizează că este vorba de instalaţii defensive desfăşurate „la graniţele cu Rusia şi Belarus”.

Într-un mesaj pe reţeaua X, ministrul leton al apărării, Andris Spruds, a declarat că va fi vorba despre o „linie de apărare baltică pentru a apăra flancul estic al NATO şi a-i priva pe adversarii noştri de libertatea de mişcare”.

Very productive and practical meeting with my Baltic colleagues @a_anusauskas and @HPevkur. The Baltic states will continue to support Ukraine militarily with training, equipment and through our drone, IT and demining coalitions.

We will establish the Baltic Defence Line to… pic.twitter.com/JtBZECHROq

— Andris Spruds (@AndrisSpruds) January 19, 2024

Potrivit omologul său eston, Hanno Pevkur, necesitatea de a realiza acest proiect comun „decurge din situaţia actuală de securitate”. „Războiul condus de Rusia în Ucraina a arătat că, pe lângă echipamente, muniţie şi oameni, sunt necesare şi instalaţii fizice defensive la graniţă”, a spus Pevkur, citat în comunicat.

Fără a preciza despre ce fel de instalaţii este vorba, comunicatul indică faptul că „elementele de pe teren (vor sprijini) activităţile unităţilor de apărare (…) pentru a opri trupele agresorului dacă este cazul”. Aceste elemente vor fi „poziţionate pe teren ţinând cont de rezultatele analizei intenţiilor inamicului, a mediului şi a planului de apărare”, potrivit textului.

Ţările baltice se numără printre cei mai fermi aliaţi ai Kievului împotriva Moscovei încă din prima zi a atacului rus asupra Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#linie de apărare #țări baltice #Rusia

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.