România și Bulgaria vor avea cele mai multe secții de votare la alegerile europarlamentare. De asemenea, birouri electorale vor fi deschise de către misiunile diplomatice ale Franței, Poloniei, Letoniei, Ungariei.

Pentru eurodeputații români se va putea vota la 52 de secții de votare deschise pe teritoriul Republicii Moldova. Acestea vor activa de la 7:00 până la 22:00 în 39 de localități.

Administrația de la Sofia deschide pe teritoriul Moldovei 7 secții de votare pentru europarlamentare. Cele mai multe dintre ele vor activa la sudul Republicii Moldova și în Găgăuzia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În total, urmează să fie aleși 720 de europarlamentari, din toate țările membre ale UE. Germania va avea 96 de eurodeputați, Franţa – 81, Italia – 76, Spania – 61, Polonia – 53, România – 33, Olanda – 31, Belgia – 22, Grecia, Cehia, Suedia, Portugalia şi Ungaria – câte 21, Austria – 20, Bulgaria – 17, Danemarca, Finlanda şi Slovacia – câte 15, Irlanda – 14, Croaţia – 12, Lituania – 11, Slovenia şi Letonia câte – 9, Estonia – 7, Cipru, Luxemburg şi Malta – câte 6.

Pentru Republica Moldova alegerile europarlamentare sunt importante, deoarece eurodeputații urmează să adopta decizii referitoare la țara noastră, sprijinul care ni se acordă și parcursul european al Moldovei.

#alegeri europarlamentare #ambasade #Moldova #secții de votare #state

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.